În primăvara lui 2023, pe o stradă discretă din Paris, trei tineri ingineri ieşiţi din laboratoarele Google şi Meta puneau pe hârtie un plan nebunesc: să construiască o alternativă europeană la giganţii americani ai inteligenţei artificiale. Astăzi, doar doi ani mai târziu, planul lor a devenit realitate şi e cunoscut sub numele de Mistral AI, primul business european indepedent de AI, care a fost evaluat la 11,7 mld. dolari şi care i-a transformat ăe fondatori în primii miliardari europeni ai erei AI, scrie Bloomberg.

Arthur Mensch (33 de ani), Timothée Lacroix (34) şi Guillaume Lample (34) nu sunt figuri de showbiz. Nu au glamour-ul antreprenorilor din Silicon Valley, nici exuberanţa vizionarilor care îşi vând companiile către Big Tech. În schimb, au o acces la o resursă mult mai rară: încrederea că Europa poate să scrie propria poveste în competiţia globală pentru supremaţia digitală.

Compania franceză a atras în cea mai recentă rundă de finanţare aproximativ 1,7 mld. dolari, de la nume grele ale tehnologiei - ASML, colosul olandez care produce maşinile fără de care nu s-ar naşte cipurile viitorului, până la fonduri legendare ca Andreessen Horowitz şi DST Global, dar şi statul francez prin Bpifrance.

Succesul Mistral nu e doar o poveste despre bani.

Este şi o demonstraţie de forţă politică. Emmanuel Macron i-a prezentat lumii ca pe bijuteria coroanei în strategia sa de a face din Paris un hub continental pentru inteligenţă artificială. De altfel, Arthur Mensch, cel mai cunoscut dintre cei trei fondatori, obişnuieşte să fie fotografiat alături de lideri politici şi de Jensen Huang, şeful Nvidia.

Dincolo de PR, compania are deja 350 de angajaţi, birouri pe trei continente şi contracte de 1,4 miliarde de euro. Produsul fanion: chatbotul „Le Chat”, versiunea franceză a ChatGPT-ului american sau a DeepSeek-ului chinez. Deşi Mistral e încă mic în comparaţie cu rivalii OpenAI sau Anthropic, pentru mulţi investitori reprezintă cea mai solidă şansă a Europei de a crea un campion global.

Fondatorii au biografii care respiră excelenţă: Polytechnique, ENS, Carnegie Mellon, apoi DeepMind şi Meta. Când şi-au unit forţele, au decis ceva simplu şi radical: compania nu e de vânzare.

„Independenţa e ceva ce preţuim enorm”, repetă Mensch ori de câte ori e întrebat despre o posibilă achiziţie.

Astăzi, cei trei miliardari millennials sunt priviţi ca simboluri ale unei Franţe care vrea să joace ofensiv pe scena tehnologică. Într-un context dominat de hegemonia americană şi ascensiunea Chinei, Mistral e mai mult decât un startup: este un pariu pe suveranitatea digitală a Europei.

Iar dacă povestea va continua la fel de spectaculos cum a început, Parisul ar putea deveni nu doar oraşul luminii, ci şi oraşul algoritmilor.