Câteodată trebuie să ai noroc de vremuri geopolitice.

Căderea comunismului, dezintegrarea URSS şi problemele economice majore din Rusia anilor ’90, plus războiul din Iugoslavia de la finalul anilor ’90 ne-au susţinut intrarea în NATO (2004) şi în Uniunea Europeană (2007). Aceste evenimente geopolitice ne-au scos/tras din influenţa estică şi ne-au susţinut datorită investiţiilor străine şi fondurilor europene în repoziţionarea României către zona euroatlantică şi către creşterea economică şi ridicarea nivelului de trai.

Chiar şi pandemia a fost mai degrabă un eveniment geopolitic care ne-a adus creşterea economică şi o creştere a salariilor mai rapidă, în timp ce Occidentul european a stagnat sau chiar a scăzut.

Fără a avea pretenţia unui analist geopolitic, cred că următoarele evenimente geopolitice pot avea influenţă mai degrabă pozitivă decât negativă asupra României:

1. Continuarea războiului din Ucraina şi menţinerea Rusiei în tranşee ajută în continuare România

Cred că războiul din Ucraina, prin atacarea ucrainenilor de către ruşi, este mai degrabă un eveniment geopolitic care a ajutat România, pentru că într-un termen foarte scurt am beneficiat de o consolidare a securităţii militare NATO dar nu numai, pe care nu am fi avut-o în nicio altă situaţie, la care se adaugă investiţiile majore din infrastructura de nord-est a României, care la fel nu ar fi avut loc într-un termen atât de scurt.

Războiul din Ucraina a pus pe masa României o oportunitate de securitate şi economică extraordinară, iar continuarea conflictului încă o perioadă va da posibilitatea României să-şi consolideze această poziţie prin atragerea unor sume foarte mari de bani şi atragerea unor investiţii fără precedent. Pentru că România va deveni principalul pol logistic în reconstrucţia Ucrainei, având în vedere că este ţara NATO cea mai apropiată de zona de conflict şi de reconstrucţie, toate aceste investiţii de infrastructură şi de securitate care se fac acum vor aduce investiţii foarte mari ulterior, în special în zona de nord-est a ţării. Dacă nu ar fi existat acest război, nici România, nici Uniunea Europeană, nici NATO nu ar fi alocat aceşti bani pentru dezvoltarea infrastructurii, mai ales într-un termen atât de scurt.

Continuarea războiului încă o perioadă ne-ar oferi în continuare o fereastră pentru a atrage bani şi securitate, iar România ar fi pe toate listele de investiţii strategice.

2. Câştigarea alegerilor parlamentare în Ungaria de către premierul Viktor Orban 

Pentru România, cei 14 ani la conducerea Ungariei a premierului Viktor Orban au însemnat un lucru pozitiv, nu neapărat pentru că Orban are o relaţie bună cu PSD şi PNL, ci pentru că premierul ungar, prin politica, prin retorica lui împotriva Uniunii Europene, pur şi simplu a stagnat Ungaria.

Din punct de vedere economic, cei 14 ani la putere ai lui Orban au însemnat pentru Ungaria o perioadă mai degrabă de “scădere” economică, în timp ce pentru România a însemnat un salt economic extraordinar. În timp ce Ungaria a crescut cu numai 87% în ultimii 15 ani, România a crescut cu 160% la nivel de PIB, iar salariile s-au egalizat după, ce în 2010 exista o diferenţă de 50% în favoarea Ungariei.

Retorica lui Orban împotriva Bruxelles-ului ajută enorm România care, în ciuda problemelor politice, a ajuns “băiatul bun”, ceea ce ne-a permis atragerea a peste 100 de miliarde de euro fonduri europene şi depăşirea Ungariei din punct de vedere economic.

În 2023 am scris următoarea opinie.

Încă patru ani cu Orban în fruntea guvernului ar însemna acelaşi model economic pentru Ungaria (nu se predau la Bruxelles ci la chinezi, care nu le aduc însă miliarde de euro pentru dezvoltare publică) şi ar permite României să câştige şi mai mult teren în zonă şi la nivelului Bruxelles-ului.

3. Izbucnirea unui conflict/război în Iran ar însemna un eveniment geopolitic pozitiv pentru România pentru simplul fapt că americanii vor folosi baza militară de la Kogălniceanu fie ca bază de rezervă, fie ca bază principală pentru a supraveghea şi a susţine operaţiunile militare de acolo. Asta ar însemna că România intră în atenţia administraţiei americane şi devine un pol logistic important.

4. Paradoxal, creşterea datoriei publice a României, atât în lei cât şi în valută, care a depăşit acum 1.000 de miliarde de lei, adică peste 200 de miliarde de euro, a devenit un subiect de interes pentru marile bănci americane, în frunte cu JP Morgan, cea mai mare bancă.

Având cifre din ce în ce mai mari la nivelul datoriei, la care se adaugă dobânzile mai mari decât cele plătite de alte ţări, a făcut din România o piaţă de interes pentru investitorii mari. Dacă înainte băncile din zonă (Erste, Raiffeisen), la care se adăugau câteva bănci europene (Deutsche Bank, SocGen, UniCredit), gestionau împrumuturile României de pe piaţa externă, acum în joc au intrat băncile americane, plus marile fonduri de investiţii americane – BlackRock, Vanguard, Vance etc.

Guvernul României, indiferent cine va fi la Palatul Victoria, va avea nevoie anual de cel puţin 40 de miliarde de euro, atât de pe piaţa internă cât şi de pe piaţa externă, pentru a finanţa deficitele bugetare anuale, chiar şi dacă acestea scad, plus refinanţarea datoriilor care ajung la scadenţă. România a devenit un jucător important pe piaţa de împrumuturi la nivelul datoriei guvernamentale şi nu va fi lăsată de capul ei. Dintr-odată, interesul pentru România creşte atât la nivelul finanţării datoriei, cât şi la nivelul unor investiţii majore în economie, începând cu cele din energie. Când România avea  cifre mici, datorie mică, nu era interesantă pentru marile bănci, pentru marile bănci americane, dar acum situaţia este alta. Şi toate numele mari de bănci se uită la România.

Aceste evenimente care se desfăşoară în jurul nostru – războiul din Ucraina, alegerile din Ungaria, posibilul conflict din Iran, plus datoria publică a României – pot ajuta România mai mult decât credem. Numai să nu ne arucăm noi în aer, pe plan intern, să credem că există o alterntivă la Bruxelles şi fondurile europene, să credem că modelul retoricii lui Viktor Orban ne-ar aduce vreun succes şi bani, să credem că fiind neutri din punct de vedere geopolitic ne-ar ajuta cu ceva, să credem că există alternativă mai bună la UE şi NATO, să credem că retorica naţionalistă, suveranistă ne-ar aduce altceva mai bun. 

Să nu uităm că 2025, în ciuda tensiunilor politice, a creşterii taxelor şi impozitelor, a retoricii împotriva premierului Bolojan, nu a adus o criză politică, economică, financiară, socială.Acum, când tragem linie, vedem că, în ciuda percepţiei că a fost un an de criză, totuşi am făcut ceva paşi înainte şi nu înapoi, cel puţin din punct de vedere economic şi de securitate.