Preţul aurului a depăşit marţi pragul psihologic de 4.000 de dolari uncia, marcând un nivel record în istoria pieţei, pe fondul slăbirii dolarului american, al tensiunilor geopolitice şi al persistenţei inflaţiei.

Contractele futures pe aur se tranzacţionau la 4.005,8 dolari/uncie, ceea ce înseamnă o creştere de peste 50% de la începutul anului. Evoluţia spectaculoasă a metalului preţios vine în contextul în care indicele dolarului american (DXY) a scăzut cu 10%, iar tarifele lui Donald Trump şi presiunile asupra Rezervei Federale au alimentat volatilitatea pieţelor.

Cererea pentru aur este alimentată atât de bănci centrale, cât şi de investitori de retail. China şi alte state îşi diversifică rezervele, reducând expunerea pe titlurile de Trezorerie americane, în special după ce Washingtonul a impus sancţiuni severe Rusiei în urma invaziei din Ucraina din 2022. În paralel, investitorii individuali caută protecţie împotriva inflaţiei.

Creşterea aurului a fost accelerată şi de decizia Fed din septembrie de a reduce dobânda-cheie pentru prima dată în acest an, la intervalul 4,00%–4,25%. Pieţele anticipează încă două tăieri de dobândă până la finalul anului, următoarea şedinţă a băncii centrale fiind programată pe 29 octombrie.

Investitorul Ray Dalio, fondatorul Bridgewater Associates, a recomandat marţi ca portofoliile să includă „aproximativ 15% aur”, argumentând că instrumentele de datorie nu mai reprezintă un depozit sigur de valoare. „Aurul este singurul activ care performează atunci când restul portofoliului scade”, a spus acesta la Greenwich Economic Forum.

Pe de altă parte, Bank of America a transmis luni un mesaj de prudenţă, avertizând asupra riscului de „epuizare a trendului ascendent”, care ar putea conduce la o consolidare sau o corecţie a preţului în ultimul trimestru al anului.