Anomaliile din Sănătate. De ce medicul de familie nu poate da trimitere pentru RMN sau CT şi pacienţii trebuie să ajungă la medic specialist pentru a putea face aceste investigaţii?

Autor: Georgiana Mihalache Postat la 04 februarie 2023 1297 afişări

Drumul pacientului spre prevenţie întâmpină obsta­cole de ordin birocratic, prin care creşte timpul de diagnostic. O situaţie concretă este cea în care un pacient vrea să facă o investigaţie imagistică de tip RMN, CT, PET-CT.

Anomaliile din Sănătate. De ce medicul de familie nu poate da trimitere pentru RMN sau CT şi pacienţii trebuie să ajungă la medic specialist pentru a putea face aceste investigaţii?

Autorităţile din Sănătate limitează indirect accesul pacienţilor la investigaţii imagistice de tip RMN (rezonanţă magnetică nucleară), CT (computer tomograf), PET-CT (tomografia cu emisie de pozitroni) – toate acestea fiind investigaţii imagistice prin care se depistează mai multe afecţiuni, de la fracturi, la cancer Ziarul Financiar începe astăzi o serie de articole prin care prezintă situaţii concrete care arată anomaliile din sistemul medical.

Drumul pacientului spre prevenţie întâmpină obsta­cole de ordin birocratic, prin care creşte timpul de diagnostic. O situaţie concretă este cea în care un pacient vrea să facă o investigaţie imagistică de tip RMN, CT, PET-CT. Pentru a merge la RMN sau CT, nu poate lua bilet de trimitere de la medicul de familie, ci trebuie să găsească un medic specialist, neurolog spre exemplu, în cazul unei dureri persistente de cap. Pentru a nu plăti la neurolog, trebuie să ia bilet de trimitere de la medicul de familie. Care este miza în toată această lipsă de sincronizare? Una financiară, după cum explică pentru ZF un medic de familie.

„RMN, CT, angiograf, PET-CT sunt considerate investigaţii de înaltă performanţă, pentru că necesită aparatură scumpă, iar fondurile alocate sunt insuficiente. Motiv pentru care sunt două mecanisme de restrângere a indicaţiei pentru aceste investigaţii. Unu: excluzând anumite specialităţi, adică medicina de familie nu face parte dintre specialităţile care pot recomanda aceste investigaţii. Al doilea mecanism este cel de plafon, în care centrele medicale au un anumit plafon în interiorul căruia să se încadreze, motiv pentru care apar aceste programări de lungă durată. Totul este o condiţionalitate financiară în faţa interesului pacientului. Este un fel de recunoastere a faptului că serviciile ar trebui să fie disponibile, dar nu avem suficienţi bani să asigurăm pe toată lumea care are nevoie“, a spus medicul Gindrovel Dumitra.

Intenţia, adaugă el, este de a reduce numărul de recomandări de astfel de investigaţii de imagistică pentru că statul nu poate face faţă din punct de vedere financiar.

An de an, în sistemul românesc de sănătate intră din ce în ce mai mulţi bani, astfel că în 2022 bugetele cumulate ale Ministerului Sănătăţii şi ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate au depăşit 75 mld. lei, din datele adunate de ZF pe baza informaţiilor despre bugetele anuale, disponibile la Ministerul de Finanţe. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, de unde pleacă banii pentru decontarea serviciilor medicale pacienţilor asiguraţi, a avut în 2022 un buget de peste 51 de miliarde de lei. Pe lângă bugetul anual al Ministerului Sănătăţii şi al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, sistemul medical mai este susţinut şi de bani de la autorităţile locale care au în subordine spitale

Totuşi, medicul de familie nu este scos com­plet din procesul prin care trebuie să treacă un pacient care are nevoie de un diag­nostic în baza unei investigaţii imagistice.

„Există excepţii la contractul cadru care definesc anumite afecţiuni care se pot prezenta direct la medicul de specialitate. Dar, în general, pentru afecţiuni acute trebuie să treacă pe la medicul de familie mai întâi, este un circuit care trebuie efectuat“, a mai spus Gindrovel Dumitra.

În Constituţia României, dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat, iar „statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice“.

Cum arată adresabilitatea?

ZF a scris despre faptul că România, deşi este pe locul şapte în Uniunea Europeană la numărul de aparate CT, este pe locul 14 la numărul total de astfel de investigaţii realizate într-un an.

În România, un calcul simplu arată că într-o zi se realizează 5 investigaţii CT. Calculul ZF a pornit de la datele Eurostat, potrivit cărora în 2020 au fost 368 de CT-uri, iar numărul de investigaţii a fost de 701.000 de astfel de scanări. Dacă aparatele CT ar lucra zilnic, în România se fac 5 CT-uri pe zi. Luând spre comparaţie Olanda, cu o populaţie relativ apropiată de România, care are însă mai puţine aparate CT, numărul de CT-uri pe zi, conform aceluiaşi calcul, este de 22, de patru ori mai mare faţă de România.

ZF a scris despre importanţa investigaţiilor de imagistică de tip RMN, CT, PET-CT, care le permit medicilor să stabilească dacă este necesară o intervenţie chirurgicală, să observe fracturi osoase, traumatisme craniene, tumori, să monitorizeze pacienţii cu cancer.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.