♦ Decizia de a creşte TVA-ul în HoReCa de la 9 la 19% va lovi în firmele şi grupurile româneşti care abia începuseră să acumuleze capital ♦ Industria de ospitalitate e dominată de businessuri antreprenoriale româneşti ♦ În zona de restaurante, cafenele şi baruri, piaţa e puternic fragmentată, cu multe afaceri mici şi foarte mici, care operează câte o singură unitate.

Scăderea cu 15% a vânzărilor din HoReCa. Închiderea a 4.000 de localuri, adică a 10% din total. Disponibilizarea a 40.000 de oameni, echivalentul unei cincimi  din numărul de angajaţi din sector. Prăbuşirea investiţiilor.

Aşa sună estimările actorilor din industria de ospitalitate (asociaţia HORA) când vine vorba de o eventuală majorare a TVA de la 9% la 19%, aceasta fiind una dintre măsurile puse pe masă de către guvern în speranţa că va putea reduce deficitul bugerat record.

Totuşi, reprezentanţii sectorului spun că deşi pe termen foarte scurt încasările la buget ar putea creşte, impactul pe termen mai lung va fi exact pe dos.

„O majorare a TVA-ului cu zece puncte procentuale va avea un impact dezastruos asupra industriei. Oamenii îşi vor pierde locul de muncă, restaurantele se vor închide, iar preţurile – care deja sunt mari – vor deveni şi mai mari.

Iar preţurile acum sunt mari nu din vina operatorilor, ci a creşterilor anterioare de taxe, a inflaţiei şi a utilităţilor care sunt de patru ori mai scumpe decât acum cinci ani. Industria a absorbit o parte din aceste creşteri, marjele noastre sunt mai mici acum decât înainte de pandemie“, spune Radu Dumitrescu, fondatorul grupului SHC, cu 10 unităţi, unul dintre cei mai mari actori din industria de restaurante.

Preţuri deja prea mari

El adaugă că oamenii au plătit deja o bună parte din aceste scumpiri, iar altele noi vor duce la o scădere puternică a numărului de clienţi. În ultimii ani, preţurile din restaurantele şi barurile din România au crescut accelerat, în unele cazuri dublându-se ori chiar triplându-se, apropiindu-se de cele din Occident.

ZF a scris în multiple rânduri cum că o cafea de specialitate a ajuns mai scumpă la Bucureşti decât la Barcelona, iar pentru un prânz plăteşti cât la Roma. În acest context, oamenii au început să îşi schimbe comportamentul de consum şi să iasă mai rar sau să consume mai puţin.

„Colectarea la buget ar creşte o lună (la o majorare de TVA de 19% - n.red.), iar apoi ar scădea pentru că şi consumul va scădea, iar autorităţile nu vor mai avea ce colecta. În mod paradoxal, această măsură i-ar ajuta fix pe marii retaileri. Ei nu ar fi afectaţi deloc, ci din contră. Oamenii nu vor mai ieşi să mănânce la restaurant, ci vor alege să cumpere de la supermarket şi să mănânce acasă.“

Aşadar, victima colaterală a creşterii TVA la hoteluri şi restaurante va fi capitalul românesc care domină aceste domenii – restaurante şi hoteluri.

Restaurant sau supermarket?

Actorii din industrie mai spun că astăzi, în restaurante, TVA de 9% se aplică doar la mâncare, băuturile – alcoolice şi non-alcoolice – având deja 19% cotă de TVA. Aşadar, ei cer ca lucrurile să rămână la fel în continuare, mai ales că mâncarea în magazine va avea o taxă pe valoarea adăugată de 9%.

„Dacă la ei rămâne 9% TVA la mâncare, la noi de ce nu? Nu cerem tratament preferenţial, ci vrem ca şi noi, cei mici, să fim trataţi la fel ca marii retaileri“, adaugă un operator.

O majorare de la 9 la 19% la o industrie de circa 20 mld. euro ar putea aduce încasărilor la stat – cel puţin la nivel teoretic – peste 1 mld. euro, calculul fiind făcut ţinând cont că doar la mâncare se va aplica această schimbare de taxare.

Operatorii din HoReCa spun încă au fost şi alte state care au încercat această măsură pentru a rotunji veniturile la buget, iar efectul a fost fix invers.

Modelul altor ţări

Reprezentanţii HORA, organizaţia care reprezintă interesele antreprenorilor din in­dus­tria ospitalităţii din România, spun că în Germania cota redusă de TVA pentru HoReCa a fost eliminată în 2024, nivelul urcând de la 7% la 19%. Asta a făcut ca pre­ţurile să crească cu 6,5% (după ce o parte din ma­jorare a fost absorbită de operatori). Decizia a dus, mai departe, la o scădere a ce­re­rii, dar şi a investiţiilor. Aşadar, din ia­nuarie 2026, cota va reveni la un nivel redus.

România, Bulgaria şi Olanda sunt ţările cu cele mai mici cote de TVA din Europa, de 9%, acestea fiind urmate îndeaproape de Slovenia (9,5%) şi de Cehia, Slovacia, Austria şi Franţa – unde e 10%. Totuşi, cel mai mic nivel al taxei pe valoarea adăugată îl are Polonia – 8%. La polul opus se găsesc Germania (19%), Ungaria (18%) şi Danemarca (25%), conform asociaţiei HORA.

În prezent, pe plan local sunt vehiculate multiple măsuri menite să reducă deficitul bugetar record, iar una dintre ele este chiar majorarea TVA la 19% pentru industria ospitalităţii.

Oficialii din sector spun că o asemenea decizie ar face ca preţurile să crească puternic. Iar asta i-ar determina pe oameni să nu mai iasă la restaurante.

Cine duce povara?

„O dublare a TVA-ului va însemna o povară atât pe umerii operatorilor, cât şi ai clienţilor. E imposibil ca un business să absoarbă o astfel de creştere. Însă mare parte va fi resimţită de operatori. Se estimează o scădere a afacerilor cu până la 15% şi peste 10.000 de companii ajung în pericol de a închide, ceea ce va aduce zeci de mii de disponibilizări“, spune Radu Savopol, preşedintele HORA.

El adaugă că majorarea taxelor pune presiune şi mai mare pe business-urile corecte, care îşi desfăşoară activitatea transparent. Cei care nu se conformau în trecut, nu o vor face nici de acum înainte, dimpotrivă.

„În acest fel, se accentuează competiţia neloială, care îi dezavantajează tocmai pe cei care îşi plătesc taxele. Soluţia nu este majorarea taxelor, ci creşterea gradului de colectare şi a transparenţei fiscale.“

Majorările de taxe vor lovi, spun operatorii, exact în cei corecţi şi, mai ales, în cei mici. Piaţa e puternic fragmentată şi dominată de afaceri antreprenoriale mici. Mai exact, 66% dintre operatori au afaceri de sub 100.000 de euro, iar 24% au între 100.000 şi 500.000 de euro. Aceste afaceri ar fi şi cele mai afectate de o majorare a TVA.

Ce soluţii sunt?

„Mesajul nostru pentru noul guvern e simplu – nu poţi avea un rezultat diferit dacă faci lucrurile la fel. Alinierea cotei de TVA înseamnă aceeaşi lipsă de predictibilitate şi implementare, fără vreun studiu de impact despre care mediul de afaceri trage semnalul de alarmă dintotdeauna. În scenariul care se conturează acum, business-urile şi, implicit, consumatorii, vor fi, din nou, singurii care achită nota de plată pentru măsurile neinspirate şi risipa de la stat din ultimii ani“, spune Călin Ionescu, CEO al Sphera Franchise, grupul care deţine francizele KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România şi dezvoltă brandul KFC şi în Republica Moldova şi Italia. Sphera e o afacere antreprenorială.

Reprezentanţii FPIOR, federaţia patronatelor din industria ospitalităţii, cer comisii de lucru cu mediul privat şi universităţile, precum şi specialişti în insolvenţă.

„Acesta este adevărul: mediul politic, care a creat situaţia, nu ne poate scoate din ea. Măsurile anunţate sunt exact cele care ne-au adus în colaps, doar că mult mai dure. Aşadar, nu pot rezolva nimic, dar pot strica multe.“

Nici hotelurile nu scapă

Oficialii FIHR, asociaţia care reprezintă industria hotelieră, spun că majorarea TVA ar duce la dezavantajarea hotelurilor, care oricum plătesc deja taxe, şi favorizarea apartamentelor listate pe diverse platforme, care oricum nu plătesc la stat aceleaşi contribuţii.

„Trebuie echilibrată taxarea pentru a avea o competiţie corectă“, afirma recent Simona Constantinescu, director general al Ana Hotels şi preşedinte al FIHR.

ZF a scris deja că una din şase camere utilizate în regim turistic a ajuns să fie în sistem Airbnb.

Fenomenul Airbnb este în creştere atât din perspectiva ofertei, cât şi din punct de vedere al cererii. Tot mai multe apartamente apar listate pe platformele de tip Airbnb sau Booking, fără însă a avea toate actele necesare funcţionării în regim hotelier.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a identificat peste 22.000 de persoane care au închiriat în regim hotelier case şi apartamente pe platformele Airbnb şi Booking, potrivit informaţiilor furnizate de instituţie. Datele pe care le are ANAF sunt comunicate de platformele de rezervări. Persoanele identificate au obţinut venituri de 260 mil. lei în perioada 2023-2024. Datele de la ANAF arată, de fapt, dimensiunea acestei pieţei, care funcţionează în mare parte în ilegalitate.

Numărul de cazări, aici fiind incluse toate categoriile de unităţi de cazare, adică hoteluri, pensiuni, apartamente şi altele, a ajuns la circa 13.500 în 2024, dintre care 4.400 de apartamente şi camere de închiriat. Totuşi, acesta nu este numărul real al camerelor şi apartamentelor de închiriat disponibile în piaţă, ci doar al celor care sunt înregistrate şi clasificate la Ministerul Economiei.

Astfel, doar 20% din această piaţă funcţionează în legalitate.