„Dacă văd că o băutură fără alcool costă 40 de lei sau chiar mai mult, sincer, prefer să beau o bere”, spune Mihnea, 27 de ani. Dar aceasta este decizia multor tineri din generaţia lui care deschid meniul de băuturi al unui pub în 2026 şi văd că ajung să plătească mai mult pentru un mocktail – adică un cocktail fără alcool – decât pentru o bere la sticlă sau un pahar de vin.

În câteva dintre cele mai cunoscute localuri din Bucureşti, preţul unei astfel de băuturi care nu conţine deloc alcool poate trece lejer de 35-40 de lei. Un cocktail fără alcool – pe scurt, un pahar cu gheaţă, siropuri şi sucuri - a ajuns să fie tratat ca un produs premium.

„Am dat 43 de lei pe un pahar cu gheaţă, mentă şi ceva sirop. Nu e că n-a fost bun, dar tot simţi că ai fost taxat pe faptul că nu bei alcool”, spune Radu, 24 de ani, care a păţit-o într-un bar din Centrul Vechi.

În unele dintre cele mai populare localuri din Bucureşti, preţurile cocktailurilor îi face însă pe mulţi tineri să revină la clasica sticlă de bere. De exemplu, la Curtea Berarilor, un restaurant din centrul Capitalei, un gin tonic fără alcool ajunge să coste 43 de lei, în timp ce cea mai scumpă bere din meniu costă 23 de lei, conform meniului de pe site.

Aceeaşi situaţie este şi la Berăria H, unde orice cocktail fără alcool costă aproape 30 de lei, faţă de o bere la sticlă, al cărui preţ se situează între 20 şi 25 de lei, potrivit informaţiilor din meniu.

Şi la Hard Rock Cafe preţurile urmează acelaşi trend: un cocktail făcut dintr-un amestec de mango, căpşuni, suc de ananas, suc de portocale şi Sprite costă 37 de lei.

Berea la sticlă – cu alcool sau fără - rămâne varianta safe pentru mulţi gen Z pentru că este simplă, industrială şi uşor de servit. În timp ce berea vine dintr-un lanţ mare de producţie şi distribuţie, mocktail-ul e de multe ori o mini-reţetă, făcută pe loc.

Alcoolul nu mai e un must have la orice ieşire în oraş. Tot mai mulţi tineri aleg să bea mai puţin sau deloc, fie pentru că vin cu maşina, fie pentru că nu au chef de mahmureală a doua zi sau pur şi simplu au depăşit etapa în care să bei weekend de weekend era „cool”. Dar odată cu schimbarea aceasta, s-a schimbat şi meniul. Şi mai ales preţul.

Preţul băuturilor fără alcool nu este însă doar un trend local. La nivel internaţional circulă challenge-ul „Dry January” în rândul generaţiei tinere şi nu numai. Potrivit publicaţiei americane The Wall Street Journal, tot mai mulţi tineri încearcă această provocare, care presupune ca în decursul lunii ianuarie să nu consume deloc alcool, cu gândul că vor face şi economie după cheltuielile din perioada sărbătorilor. Însă, în practică, lucrurile nu sunt chiar atât de simple.

Un exemplu este Kevin Tai, un newyorkez de 30 de ani care lucrează ca manager de conturi în domeniul restaurantelor, scrie WSJ. El se aştepta ca luna fără alcool să îl ajute să reducă bugetul, dar a avut parte de o surpriză: băuturile fără alcool din oraş sunt aproape la fel de scumpe sau chiar mai scumpe decât cele obişnuite.

Tai spune că evită mocktailurile, iar în schimb preferă berea fără alcool, pentru că e mai accesibilă şi are „un gust care funcţionează ca un placebo”. În alte seri, alege varianta cea mai simplă: apă minerală carbogazoasă, pe care o consumă în cantităţi mari.

Chiar dacă reuşeşte să economisească, nu e diferenţa uriaşă la care se aştepta. Într-o lună normală, estimează că ajunge şi la 900 de dolari cheltuiţi pe alcool, mai ales pentru ieşiri cu prietenii şi întâlniri. În luna Dry January, crede că va cheltui cam jumătate, dar tot vorbeşte despre o sumă importantă — doar că pe băuturi fără alcool.

Dry January a început în Marea Britanie, în 2013, ca iniţiativă de sănătate publică, şi a devenit rapid popular şi în SUA, dar şi în Europa, prin intermediul reţelelor sociale.