Deşi actuala directoare, Audrey Azoulay, a lucrat pentru diversificarea surselor de finanţare, agenţia ONU pentru cultură şi educaţie primeşte în continuare aproximativ 8% din bugetul său de la Washington. Odată ce retragerea va intra în vigoare la sfârşitul anului 2026, această finanţare va fi tăiată, potrivit Reuters.

Casa Albă a descris UNESCO ca susţinând „cauze culturale şi sociale woke” atunci când Trump a decis să retragă SUA în iulie, repetând un gest pe care îl făcuse şi în primul său mandat, dar care a fost inversat de Joe Biden.

Agenţia, fondată după cel de-al Doilea Război Mondial pentru a promova pacea prin cooperare internaţională în domeniile educaţiei, ştiinţei şi culturii, este cunoscută în special pentru desemnarea şi protejarea siturilor arheologice şi a patrimoniului, de la Insulele Galapagos până la mormintele din Timbuktu.

Fostul ministru egiptean al turismului şi al antichităţilor, Khaled El-Enany, în vârstă de 54 de ani, concurează cu Édouard Firmin Matoko, 69 de ani, din Republica Congo, care şi-a petrecut o mare parte a carierei lucrând pentru agenţie.

El-Enany este favorit să câştige votul secret pentru un mandat de patru ani, după ce şi-a lansat campania la începutul lunii aprilie 2023 şi a construit de atunci sprijin regional solid şi alianţe internaţionale.

„Cum se face că o ţară precum Egiptul, cu istoria sa îndelungată, cu straturi de civilizaţie faraonică, greacă, romană, coptă, arabă şi islamică, nu a condus niciodată această organizaţie importantă? Acest lucru nu este deloc acceptabil”, a declarat ministrul egiptean de externe, Badr Abdelatty, săptămâna trecută la Paris.

Consiliul UNESCO, care reprezintă 58 dintre cele 194 de state membre, va vota luni înainte ca Adunarea Generală să formalizeze numirea în noiembrie.