Dacă ar sta într-o sală cu businessuri mari, cu firme care scriu sute de pagini de rapoarte de guvernanţă şi ESG, ei ar fi naivii, visătorii, cei care au pornit de la o idee şi vor să schimbe ceva în jurul lor. Ei construiesc impact fără să li se ceară, o fac din convingere, ştiu că doar aşa pot contribui la schimbări mici. Nu vor să schimbe lumea, vor să facă ceva mai bine în jurul lor. Pornesc de multe ori de la ceea ce ştiu, ceea ce îi doare şi pun strat cu strat în proiecte care devin afaceri cu impact social.

„De ce nu sunteţi mai ambiţioşi, de ce nu ţintiţi mai sus din prima?.” Sunt întrebările pe care le primesc în discuţiile cu fondurile de investiţii care văd scalare şi multiplicare precum în poveştile cu Făt-Frumos.

„Nu suntem o maşinărie de făcut hot-dog, suntem un proiect pilot în educaţie incluzivă. Putem creşte, avem încredere, dar o luăm pas cu pas”, spun reprezentanţii Duna Dog Center, un ONG din Ungaria fondat în urmă cu zece ani de Cecília Czibere din dorinţa de a crea programe şi activităţi terapeutice pentru copii cu sprijinul câinilor special antrenaţi.

Lumea lor de business nu începe cu scalarea. Începe cu soluţia la o problemă, iar problema de cele mai multe ori este una care ne frământă pe toţi: poluare, dispariţia pădurilor, risipa alimentară, medicină accesibilă, locuinţe verzi, transport cu zero emisii, educaţie pentru copii din medii defavorizate sau neurodivergenţi, sănătate mintală.

Sunt doar o parte dintre domeniile pe care le acoperă proiectele lor.

Antreprenoriatul seamănă cu mersul pe bicicletă

Jonas Skielboe a ajuns la Budapesta, la a doua ediţie a finalei re:Marc, 2026, un program dedicat afacerilor cu impact din Europa Centrală şi de Est, pornind pe bicicletă din Viena: 320 de kilometri, 22 de ore, zero emisii. „Sunt obosit, dar relaxat şi fericit”, spune el şi continuă să explice în doar 3 minute cum în lume nu sunt destule scene pentru concerte, cum scopul lui nu este să aibă zeci de mii de oameni strânşi la un concert, ci să ajungă în sate, în comunităţi mici, în şcoli cu proiectul pe care îl dezvoltă.

VeloConcerts transportă, cu zero emisii, scene profesionale pliabile cu ajutorul unor biciclete cargo care se încarcă cu baterii solare. Scenele pot fi desfăcute oriunde, în parcuri, pe străzi, în şcoli, democratizând accesul de cultură într-un mod sustenabil şi accesibil.

„De ce să facem o conferinţă despre trafic într-o mare sală a unui hotel când putem să avem dezbaterea afară, acolo unde este problema?”

Pentru Jonas Skielboe antreprenoriatul seamănă mult cu mersul pe bicicletă. „Câteodată amâni plecarea din cauza furtunii, dar pleci când se opreşte. Faci pană pe drum, dar totul este în regulă pentru că ai roată de rezervă. Calculezi în cât timp ajungi uitându-te la distanţa totală, dar nu iei în calcul dealurile, cât ai de urcat şi nici obstacole care apar pe drum. Dar ajungi acolo unde ţi-ai propus, eşti obosit, dar fericit”.

Recycllux şi WOW Lab, alte două start-up-uri din România, au fost premiate în cadrul re: Marc 2026.

Nepanikař, o aplicaţie de sănătate mintală dezvoltată în Cehia, a câştigat Marc Grand Impact Award 2026 şi un premiu de 20.000 de euro. Ceilalţi doi câştigători sunt Origin BCI (România) şi TalentsLounge (Austria).

Cum aduci marginile societăţii în centrul ei

Viaţa unei companii cu impact şi a antreprenorului din spatele ei nu seamănă deloc cu ceea ce se vede de multe ori în social media, iar încercarea lor de a obţine susţinere financiară pare de multe ori „un pitch pentru propria supravieţuire. Dar nu este aşa. În realitate, este un pitch pentru supravieţuirea noastră”.

Mesajul îi aparţine lui Uli Grabenwarter, Head of Equity Investments în cadrul  European Investment Fund, o instituţie care a împărţit recent, alături de guvernul României, 380 mil. euro din PNRR pentru fonduri de private equity şi venture capital. Banii vor merge către finanţarea companiilor din România şi dezvoltarea ecosistemului local.

„PIB-ul creşte în multe ţări, dar acest lucru nu se vede şi în calitatea vieţii oamenilor. Aceasta este vremea în care trăim. Voi, cei de aici, încercaţi să conectaţi marginile societăţii. Şansa noastră este de a sprijini creativitatea, de a aduce marginile societăţii în centrul ei, iar voi, antreprenorii sociali asta faceţi. Creativitatea este singura garanţie că vom fi superiori inteligenţei artificiale”, a spus bancherul de investiţii adresându-se unei săli cu zeci de antreprenori care au dezvoltat de la zero proiecte cu impact social.

Lecţii mici, impact mare

►Œ Vorbeşte, fii deschis, sunt mulţi oameni care te pot ajuta

► Concentrea­­­ză-te pe drumul tău şi păstrează focusul pe parcurs

Ž► Ia-ţi timp să construieşti pentru viitor, nu pentru săptămâna care vine

► Alege ce este mai bun pentru organizaţia ta, mereu vei avea opţiuni

► Nu fii dezamăgit dacă primeşti „nu de data asta”. Mai încearcă şi mai încearcă şi vei reuşi

Marc Impact Network, umbrela sub care se desfăşoară întreaga iniţiativă de susţinere a proiectelor de impact din Europa Centrală şi de Est este la rândul său un proiect de la zero, cu un ADN clar structurat: născut în comunitate, creând valoare pentru comunitate şi fiind deţinut de ea.

„Marc este un program care amplifică businessul antreprenorial, iar antreprenorii care au un impact social ridicat în comunităţile lor sunt vitali pentru o societate rezilientă”, arată  Ana Maria Creţu, director social impact investment în cadrul Fundaţiei Erste. Ea a lăsat la finalul lui 2023 jobul de social banker pentru a se alătura Fundaţiei Erste şi pentru a contribui la identificarea şi susţinerea unor proiecte antreprenoriale al căror prim ţel este impactul pe care îl au în societate. „Marc a pornit ca o pagină albă care acum îşi scrie povestea de impact”, spunea Ana Creţu în urmă cu un an.

Programul Marc este o iniţiativă regională a Fundaţiei Erste, Erste Social Finance şi Simpact, implementată în România de BCR, BCR Social Finance şi Synerb.

re:Marc 2026 a adus în prim-plan, într-un eveniment organizat la Budapesta, cele mai promiţătoare afaceri cu impact social din Europa Centrală şi de Est, iar anul acesta, pe lângă România, Austria şi Ungaria, programul s-a extins şi în Croaţia, Cehia şi Serbia. Din 2027 se va alătura şi Slovacia.

„Oamenii se confruntă cu aceleaşi provocări în toate ţările din Europa Centrală şi de Est. Este inspiraţional să vezi atâtea poveşti despre impact social care încearcă să rezolve din provocări”, a spus Radován Jelasity, CEO, Erste Bank Ungaria, prezent la deschiderea evenimentului.

David Alexandru Popescu, cofondator şi CEO al Origin BCI, start-up-ul din România care promite să democratizeze accesul la proteze de mână, oferind soluţii accesibile pentru persoanele care doresc să-şi recapete mobilitatea şi libertatea de mişcare. 

Marc nu îţi dă bani, ci te pregăteşte să poţi să îi accesezi

În 2025, la finalul primului an al proiectului, cifrele indicau un total de 140 de aplicaţii din trei ţări din regiune. Anul acesta au fost 342 de aplicaţii în total în cele şase ţări: România, Ungaria, Austria, Cehia, Croaţia şi Serbia, dintre care aproape 100 au fost selectate şi au intrat în acceleratoare în care fiecare ţară, iar
12 au ajuns la final, în faţa unui juriu de experţi care au evaluat proiectele atât din perspectică financiară, impact, inovaţie şi posibilitate de scalare.

„Marc nu este doar un accelerator, este o relaţie de lungă durată.  Fondatorii au înţeles că Marc nu este doar despre finanţare. Te ajută să creşti rezilienţa. Nu îţi dă bani, ci te pregăteşte să poţi să îi accesezi”, mai spune Ana Creţu.

Şi ca orice proiect de impact, şi programul Marc are un obiectiv clar, rezumat de Ana Creţu: „Vrem ca până în 2030 să avem 400 de antreprenori instruiţi din care 25% trebuie să demonstreze un plan coerent de impact şi un plan de business şi care au scalat acel business”.

Eşti un antreprenor care caută soluţii la probleme sociale şi de mediu? Marc Impact poate fi pentru tine. Din septembrie, Marc îşi caută noua generaţie de antreprenori

Marc Impact Network este un accelerator regional care susţine antreprenorii de impact şi organizaţiile ce dezvoltă soluţii sustenabile pentru provocările sociale şi de mediu. Marc le oferă organizaţiilor participante mentorat personalizat, acces la reţele internaţionale de experţi şi finanţatori, resurse din ecosistemul Erste/BCR  şi sprijin din partea unor parteneri locali, prin tabere de dezvoltare, workshopuri tematice, instrumente de scalare.

Programul se adresează antreprenorilor sociali, dar şi ONG-urilor cu activitate economică sau companiilor care îşi iau ca misiune rezolvarea unei probleme din comunităţile din care fac parte.

Al treilea an al programului Marc Impact va începe în toamnă.

Ce înseamnă scalare? Înseamnă pieţe noi, parteneriate noi, concepte noi.

„În ultima vreme auzim peste tot cuvântul  impact. Orice proiect are impact şi promovează acest lucru. Dar noi aici strângem proiecte în care impactul se construieşte pas cu pas”.

La nivel global, cele peste 10 milioane de întreprinderi sociale contribuie anual cu 2% din PIB-ul global şi generează 200 de milioane de locuri de muncă, inovaţia fiind la baza dezvoltării lor.

„În zona aceasta nu este totul despre cum faci profit, ci despre cum construieşti impact”, a spus Ştefan Buciuc, CEO al BCR Social Finance, instituţia din România care alături de Synerb stau cel mai aproape de proiectele care intră în programul Marc Impact.

Programul a atras 99 de proiecte din România, din care s-au ales 15 finalişti locali. Printre ei se numără Valori Nutriţionale, o platformă digitală care încearcă să acopere un gol din piaţa românească, dar care se uită şi la extindere în afară, eematico, un proiect educaţional dezvoltat de la zero de arhitectul Ion Neculai, Recycllux,  Şcoala Questfield - Origin BCI sau Rongo Design, ultimii doi fiind şi cei care au reprezentat România în finala re:Marc 2026 de la Budapesta.

Gabriel Barta, fondatorul Rongo Design, o inovaţie 100% românească, născută lângă Cluj şi care încearcă să ducă la nivel industrial un tip de panou de izolaţie care foloseşte ca materie primă zaţul de cafea şi resturile agricole. Construcţiile sustenabile sunt pariul lui Gabriel Barta.

Campionii României

David Alexandru Popescu a strâns 10.000 de ore de muncă pentru a dezvolta o mână bionică şi nu se teme de ceilalţi zece producători din lume care dezvoltă astfel de proteze. „Suntem primul start-up din Europa care dezvoltă un astfel de produs, pe care îl vom produce tot în Europa”, spune David Alexandru Popescu, cofondator şi CEO al Origin BCI, start-up-ul din România care promite să democratizeze accesul la proteze de mână, oferind soluţii accesibile pentru persoanele care doresc să-şi recapete mobilitatea şi libertatea de mişcare.

La Budapesta, în finala celei de-a doua ediţii a programului Marc Impact, Origin BCI a primit premiul special pentru inovaţie, iar David Popescu s-a întors acasă cu 15.000 de euro. Dar dincolo de bani, revine la Bucureşti cu multă încredere că va reuşi să strângă şi cei 600.000 de euro de care are nevoie pentru a-şi transforma prototipul dintr-un proiect creat şi dezvoltat într-o sufragerie într-un produs care până în 2030 va îmbunătăţi viaţa a cel puţin 300 persoane care au suferit amputarea mâinii.

Lucrează din 2023 la proteza de mână, dar la Budapesta a reuşit să ajungă cu cea mai bună variantă de până acum. Nu a calculat până aseară câte ore a dedicat mâinii bionice, dar zice că a fost mai mult decât un full-time job. Scoate calculatorul şi îşi dă seama că s-au strâns cam 10.000 de ore de muncă. „Pe World of Warcraft (joc video – n. red.) cred totuşi că am dublu”.

La 24 de ani, David Popescu, student la Politehnică, specializarea nanotehnologie şi mecanică fină,  ştie clar unde vrea să ajungă şi de câţi bani are nevoie. Are încredere şi vorbeşte relaxat şi de primul eşec.

„Nu am pornit cu mâna bionică, am zis să facem întâi ceva mai uşor. Dar nu există aşa ceva, nu există business uşor.” A dezvoltat o aplicaţie mobilă în 2021 care  oferea statistici pentru creatorii de conţinut şi afacerile de pe Facebook, iar monetizarea s-ar fi făcut pe bază de subscripţie. „Nu a mers, a fost un eşec.”

În 24 de luni a construit 7 prototipuri de mână bionică şi a cheltuit 11.000 de euro în total. Sufrageria a fost laboratorul de design, testare şi producţie, iar pentru a trece la următorul nivel are nevoie de alte materiale din care să fabrice mână, acum este realizată din plastic, şi de omologare astfel încât să poată fi pregătită pentru utilizare.

Ştefan Buciuc, CEO al BCR Social Finance: În sectorul de tehnologie ne-am învăţat cu toţii că finanţările vin ca să creşti de 100 de ori într-un timp scurt. Aici nu este aşa. Trebuie să iei acea finanţare care nu îţi mănâncă din equity

Ideea de a dezvolta o proteză de mână i-a venit când avea 11 ani. Scrola după filmuleţe legate de astronomie, pasiunea sa, iar printre planete şi univers i-a apărut un film despre o mână bionică. Interesul s-a aprins imediat, dar au mai trecut puţin peste zece ani ca să îl pună în practică.

„Sunt zece companii în lume care construiesc mâini bionice”, spune el în faţa juriului competiţiei re:Marc 2026. „Ce ne face speciali? Proteza noastră poate ridica peste 10 kilograme, are un design modular şi un nivel mare de precizie.”

Mai mult, proteza dezvoltată de Origin BCI va veni pe piaţă cu un preţ mult sub cele actuale, iar angajamentul fondatorului este că la fiecare 5 proteze vândute, una va merge gratuit către pacienţi din zone cu un acces limitat la astfel de servicii.

La Budapesta, David Alexandru Popescu a fost cel mai tânăr participant care a urcat pe scenă şi a avut la dispoziţie doar 3 minute într-un pitch care a inclus câte două companii finaliste din şase ţări: România, Ungaria, Austria, Cehia, Croaţia şi Serbia.

„David a fost mereu un rebel, iar când mi-a povestit prima dată de ideea lui cu mână bionică am crezut că ceva nu este în regulă cu el. Mi-a luat puţin timp să mă conving că vorbea serios şi că noi chiar vom face asta”, spune Vlad Alexandru Ţoropoc, community manager al Origin BCI şi absolvent de SNSPA, cu specializarea în marketing. Şi el mai are de scris de lucrarea de disertaţie, dar pleacă încântat după ce a înţeles că proiectul lor a trecut deja de graniţele României, iar inovaţia şi impactul start-up-ului lor sunt recunoscute.

Ce variante de finanţare are un antreprenor dintr-un proiect cu impact social

1.Œ granturi de orice fel

2. crowdfunding pe platforme specializate

Ž3. social banking

4. finanţare bancară

5. fonduri de private equity

6. fonduri de venture capital, inclusiv cele axate pe proiecte de impact

„Nu ne oprim aici. Nu am creat Origin BCI pentru a dezvolta doar proteza de mână. Urmează şi alte proiecte”, spune el.

Din echipă mai fac patrte Smaranda Andronic şi Denis-Andrei Toşa.

„Marc ne-a împins să ne gândim mai mult, să construim mai bine şi ne-a adus alături de oameni care cred în puterea inovaţiei sociale. Au fost mulţi cei care ne-au alocat din timpul lor, au împărtăşit expertiză, au pus mult suflet în acest program”, au scris reprezentanţii Origin pe site-ul lor în luna mai, atunci când au câştigat sesiunea naţională a programului, alături de Rongo Design, dintr-un total de 15 finalişti.

La Budapesta, în finala re:Marc, au fost prezente ambele proiecte. Rongo Design este o altă inovaţie 100% românească, născută lângă Cluj şi care încearcă să ducă la nivel industrial un tip de panou de izolaţie care foloseşte ca materie primă zaţul de cafea şi resturi agricole. Construcţiile sustenabile sunt pariul lui Gabriel Barta.

Rongo Design produce acum 800-1.200 mp, o producţie medie care ar asigura izolarea a 5-10 apartamente. Pentru a trece la producţie industrială investiţia minimă este de 500.000 de euro, iar pentru o hală proprie ajunge la 1 milion de euro.

„În Marc am învăţat să am structură, să privesc detaliile în profunzime. Dar mentorul, în cazul nostru, ne-a ajutat şi cu o parte mai tehnică, să înţelegem care sunt paşii din spatele unei raportări specifice din zona de construcţii”, a spus Gabriel Barta.

Firma sa are deja afaceri de 55.000 de euro, 4 angajaţi, iar până acum a strâns în jur de 15 clienţi. Programul oferă mentorat, acces la o comunitate de profesionişti, de la finanţatori la experţi în comunicare, iar start-up-urile selectate află cum construieşti un proiect adaptat nevoilor tale.

„Oamenii din jurul tău nu se vor uita doar la bani. Alege acel produs simplu de care ai nevoie la acel moment, nu trebuie să dai totul de la început. În sectorul de tehnologie ne-am învăţat cu toţii că finanţările vin ca să creşti de 100 de ori într-un timp scurt. Aici nu este aşa. Trebuie să iei acea finanţare care nu îţi mănâncă din equity (capital – n. red.), le-a spus Ştefan Buciuc antreprenorilor care construiesc proiecte de impact.  

Sonia Oprean şi Zoltan Bereczki, cofondatori şi co-CEO ai Synerb, compania din România care susţine dezvoltarea proiectelor din cadrul programului Marc Impact.