Femeia care a aşezat la aceeaşi masă toate casele de gambling online din România

Postat la 02 august 2021 14645 afişări

Din punct de vedere matematic, jocurile de noroc sunt experimente care generează diverse tipuri de evenimente aleatoare. Cam aşa stau lucrurile şi când vine vorba despre cariera Odetei Nestor: parcursul său profesional în această industrie a pornit de la o întâmplare. După 20 de ani însă, a devenit responsabilă de dezvoltarea pieţei jocurilor de noroc online, cel mai dinamic sector al acestei industrii, o nişă inexistentă la începutul său de carieră. Iar acest lucru nu mai este doar o întâmplare.

Privind retrospectiv, aş spune că a fost o chestiune de oportunitate. Am descoperit în domeniul jocurilor de noroc o lume extrem de competitivă, care necesită o pregătire multidisciplinară, complexă, atenţie la detalii, capacitate de adaptare rapidă şi, mai ales, o foarte bună cunoaştere a tendinţelor existente în domeniu” descrie Odeta Nestor activitatea sa de două decenii în industria jocurilor de noroc. Din 2017, este preşedinte al Asociaţiei Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanţă (AOJND), care are scopul de a aduce împreună operatorii principali de jocuri de noroc la distanţă, pentru o reprezentativitate clară în industrie. Totodată, asociaţia îşi propune să promoveze şi să protejeze drepturile şi interesele operatorilor de jocuri de noroc la distanţă, licenţiaţi în România, explică ea. Concret, prin rolul său, Odeta Nestor reprezintă operatorii din segmentul jocurilor de noroc online în relaţia cu autorităţile şi, adaugă ea,  pune umărul la îmbunătăţirea continuă a reglementărilor legislative şi armonizarea intereselor în domeniu în avantajul tuturor părţilor.

Din 2017, asociaţia a reprezentat interesele operatorilor de jocuri de noroc din online, atât la nivelul factorilor de decizie legislativi, cât şi la nivelul Comisiei Europene. Potrivit preşedintelui AOJND, misiunea ei include promovarea şi protejarea drepturilor şi intereselor operatorilor de jocuri de noroc la distanţă din România; crearea unui mediu competitiv în piaţă companiilor de jocuri de noroc la distanţă; sprijinirea autorităţilor în perfecţionarea cadrului de reglementare; dezvoltarea domeniului într-un cadru responsabil, spre beneficiul publicului şi al economiei româneşti.

Din rândul celor mai recente realizări, menţionează colaborarea cu o entitate europeană, European Gaming and Betting Association, ce are sediul la Bruxelles, alături de care reprezintă interesele industriei la Comisia Europeană. „Scopul asocierii noastre cu această entitate europeană este a pune România pe harta Europei, pe locul pe care îl merită, atunci când vorbim de o piaţă volatilă şi cu tendinţe de creştere a businessului, luând în considerare totodată şi legislaţia, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional”, spune Odeta Nestor.

Cum ajungi însă să lucrezi în acest domeniu?

Odeta Nestor are studii în domeniul economic, finanţe-bănci, cu specializare în combaterea fraudelor financiare. Primii paşi în carieră i-a făcut în domeniul turismului, iar în domeniul jocurilor de noroc a intrat, spune ea, printr-o întâmplare. „Nu mă văd făcând altceva. Pentru mine, domeniul jocurilor de noroc este mai mult decât sectorul în care îmi desfăşor activitatea, este o pasiune şi un loc în care mă regăsesc şi în care pot, prin expertiza şi resursele profesionale pe care le am, să inovez şi să creez un cadru mai bun, în favoarea tuturor actorilor prezenţi pe această piaţă”, descrie Odeta Nestor rolul său actual.  Acum, după aproape două decenii în acest sector, crede că şi-a început cariera oarecum ca rezultat al întâmplării. Aceasta a reprezentat pentru ea cea mai bună oportunitate de dezvoltare nu doar profesională, ci şi personală. „Şi mă bucur că, în continuare, descopăr lucruri noi, învăţ şi am posibilitatea de a-mi folosi expertiza şi priceperea în domeniul jocurilor de noroc atât online cât şi landbase, din calitatea de preşedinte al Asociaţiei Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanţă (AOJND)”.


O industrie în zodia norocului, indiferent de geografie

În 2019, valoarea pieţei europene a jocurilor de noroc ajunsese la

98,6 miliarde de dolari, din care piaţa jocurilor de noroc online reprezenta

24,5 miliarde de dolari şi piaţa jocurilor de noroc landbased, 74,1 miliarde de dolari. În 2020, EGBA (European Gaming and Betting Association) previziona o scădere de 23% a pieţei, până la 75,8 miliarde de dolari, ca urmare a impactului creat de pandemia de COVID-19 asupra agenţiilor fizice, în timp ce pentru jocurile de noroc online era aşteptată o creştere de 7%, până la 26,3 miliarde de dolari a veniturilor brute din jocuri de noroc.


Dincolo de oportunităţile de dezvoltare personală şi profesională, a avut parte şi de provocări importante, despre care spune că nu le-ar fi putut face faţă fără muncă, perseverenţă şi învăţare continuă. „Perseverenţa, cunoaşterea şi seriozitatea au fost trăsăturile care m-au ajutat să obţin o reglementare corectă, într-un mod deschis, a domeniului jocurilor de noroc iar acest lucru mi-a deschis porţile şi la nivel internaţional, având privilegiul de a fi invitată să ofer consultanţă în procesele de reglementare a jocurilor de noroc din mai multe ţări din zona Asiei şi Americii de Sud.” De altfel, este de părere că acestea sunt şi calităţile care nu ar trebui să lipsească de pe cartea de vizită a oricărui lider: „Perseverenţa şi responsabilitatea, dorinţa de a lăsa ceva în urmă, capacitatea de muncă şi permanentă învăţare sunt calităţi esenţiale pentru lideri în toate timpurile”.

În pofida experienţei sale internaţionale, Odeta Nestor spune că cele mai mari provocări le-a întâmpinat pe piaţa locală: „Proiectele care m-au provocat cel mai mult au fost cele legate de construcţia unei instituţii funcţionale şi reglementarea jocurilor de noroc online în România. Cel din urmă este un proiect pe care am reuşit să îl implementez cu succes în perioada în care mă aflam la conducerea ONJN”. Adaugă că, privind retrospectiv, realizează că a reuşit această reglementare legislativă într-o perioadă în care schimbările profunde păreau dificile şi mulţi se îndoiau de şansele de reuşită ale acestui proiect, astfel că a fost nevoită să lupte nu doar pentru reglementarea propriu-zisă ci şi împotriva unor idei preconcepute. Spune că a avut însă alături de ea o echipă de profesionişti, buni cunoscători ai domeniului, cărora le este recunoscătoare pentru aportul lor la acest proiect. „Sunt foarte mândră de fiecare proiect pe care l-am finalizat cu succes însă cred că proiectele menţionate anterior sunt şi cele mai mari realizări ale mele, respectiv crearea unei instituţii funcţionale, cu proceduri clare de lucru şi reglementarea jocurilor de noroc online, pe care am realizat-o în calitate de preşedinte al ONJN. Au fost proiecte provocatoare, dar consider că ele au pus România pe harta ţărilor cu cea mai bună reglementare în domeniu.”

Odeta Nestor se autodescrie ca fiind un lider optimist, totuşi, nu contestă însă faptul că a avut parte şi de dezamăgiri, legate mai ales de „modul în care uneori, oamenii cărora le-am acordat şanse s-au  schimbat în rău…”

Matematica norocului

Industria jocurilor de noroc a crescut puternic în România în ultimii ani (până în 2019 inclusiv, an neimpactat de pandemie) pe fondul dezvoltării accelerate în offline, dar şi în online a companiilor active în domeniu. În 2019 existau 790 de firme în domeniu cu  cifre de afaceri cumulate de 9,3 miliarde de lei, care angajau peste 27.000 de persoane, piaţa dublându-se din 2008 şi până în 2019. Cele mai multe companii din domeniu sunt profitabile, unele cu marje nete de peste 10%. Această situaţie nu e însă specifică doar României, la nivel european, piaţa totală s-ar plasa la circa 75,9 miliarde de dolari în 2020, potrivit datelor European Gaming and Betting Association, care foloseşte ca indicator venitul brut total din jocuri de noroc (Gross Gaming Revenue – engl). Acesta se calculează ca diferenţă dintre totalul încasărilor obţinute din firmele de pe piaţă şi plăţile totale făcute ca premii pentru jucători, potrivit PwC.

Valoarea veniturilor brute totale din jocuri de noroc pe piaţa românească ajunsese la 500 de milioane de euro la finalul anului trecut, iar în primele cinci luni ale anului curent se plasau la 350 de milioane de euro, potrivit AOJND.

Efervescenţa de pe piaţa locală se vede şi în atenţia acordată acesteia de fondurile de investiţii – cel mai recent, în iulie anul curent, fondul de investiţii Novalpina Capital, cu sediul la Londra şi prezent în setoare precum healthcare, B2B, software şi jocuri de noroc, anunţa că a cumpărat MaxBet România, intrând online pe piaţa locală a jocurilor de noroc, într-o tranzacţie estimată de ZF la 250 de milioane de euro. Una dintre cele mai răsunătoare tranzacţii a venit însă în 2019, odată cu intrarea în acţionariatul firmei antreprenoriale Superbet a fondului american de investiţii Blackstone, unul dintre cele mai mari fonduri din lume, cu active în administrare de peste 500 de miliarde de dolari. Gigantul a preluat un pachet minoritar de acţiuni în cadrul Superbet în urma unei investiţii de 175 milioane de euro.

Referitor la dezvoltarea Superbet, cea mai mare companie de pe piaţa locală din punctul de vedere al dezvoltării landbased (prin unităţi fizice n.red), dar şi în online, preşedintele AOJND crede că o traiectorie similară ar putea exista şi pentru alte companii de profil din România. „Mă bucur că vorbim de o companie românească ce are foarte mulţi angajaţi şi un aport considerabil la bugetul statului. În acelaşi timp consider că şi în domeniul jocurilor de noroc, ca în orice alt domeniu important al economiei, diversitatea aduce competiţie mai multă şi, deci, servicii mai variate şi mai bune pentru consumatori. Şi este posibil să mai fie astfel de companii dar doar sub rezerva predictibilităţii cadrului normativ si a aplicarii sale cu bună credinţă în condiţii de concurenţialitate”.

Când vine vorba despre provocările acestei pieţe, Odeta Nestor crede că acestea ţin mai ales de dinamismul industriei: „Din perspectiva statului, provocarea majoră este de a ţine pasul cu dezvoltarea extrem de rapidă a domeniului tehnologic şi în ceea ce priveşte reglementarea. Din perspectiva operatorilor, provocarea este aceea de a oferi permanent servicii cât mai performante, într-o piaţă în care competiţia este majoră şi în continuă dezvoltare”. În acest context, spune că asociaţia lor face eforturi în scopul de a uniformiza idei şi propuneri de bune practici către autoritatea de reglementare şi de găsire a unor pârghii de desfăşurare a activităţii în cele mai bune condiţii pentru toate părţile.



În acest moment există în vigoare reglementarea adoptată în perioada în care a fost preşedinte al ONJN, însă, ca urmare a dinamismului domeniului jocurilor de noroc, observă că deja au apărut mai multe zone pe care este necesară actualizarea legislativă în conformitate cu evoluţia pieţei. „Modificările optime ar trebui să vizeze eliminarea anumitor restricţii, ţinând cont de progresul tehnologic şi evoluţia digitalizării. Cu alte cuvinte, proceduri care în urmă cu doar câţiva ani ar fi necesitat o procedură complexă, se pot acum rezolva online mult mai simplu, iar legislaţia ar trebui modificată în acest sens, fără a afecta în niciun fel capacitatea de acţiune a statului împotriva operatorilor care încalcă legea”, descrie Nestor câteva dintre lacunele legislative existente în prezent.

Scenariul optimist legat de evoluţia acestei pieţe ţine de o piaţă reglementată corect, fair cu businessul, care va menţine şi va aduce la licenţiere marile companii şi operatorii importanţi de pe piaţa mondială. Pe de altă parte, scenariul pesimist ar fi acela în care legislaţia nu va ţine cont de progresul tehnologic şi de specificitatea domeniului: „Spun că acesta este un scenariu negativ deoarece ar întoarce în timp piaţa din România, trimiţând operatorii pe o piaţă gri şi neagră, ceea ce ar afecta atât statul cât şi zona de business”.

Totuşi, Odeta Nestor crede că România se numără printre ţările cu cea mai bună reglementare pe domeniul jocurilor de noroc: „De aceea, interesul marilor companii a fost major pentru licenţiere. Deci, deocamdată, suntem într-o poziţie de top în Europa şi în lume pe acest segment”.

În ceea ce priveşte percepţia negativă asupra pieţei jocurilor de noroc – landbase sau online, asociată cu dependenţele unora dintre jucători, deseori minori, Odeta Nestor subliniază că legea interzice foarte clar accesul la jocurile de noroc persoanelor cu vârsta sub 18 ani. „Operatorii de online fac eforturi majore pentru a împiedica orice posibilitate ca cei sub 18 ani să aibă acces şi, imediat ce sesizează o posibilă încălcare a regulilor sunt foarte stricţi şi iau măsuri de remediere. Un lucru important de subliniat este că măsurile de verificare în online sunt mult mai eficiente decât în landbase.”

Ea punctează şi că Asociaţia Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanţă încurajează toţi membrii să adopte şi să implementeze măsuri cât mai eficiente pentru a garanta faptul că minorii nu au acces la platformele de jocuri de noroc online. Profilul utilizatorilor de platforme online de jocuri de noroc este diferit de cel de landbase, adaugă ea, în primul rând pentru că jucătorul de online trebuie să deţină minimum un cont bancar şi să aibă acces la un echipament tehnic adecvat, precum şi cunoştinţele necesare pentru a folosi un astfel de echipament. „Vorbim aşadar despre o persoană mai familiarizată cu tendinţele societăţii moderne. Studiile arată că jucătorul de online este mai informat, are tendinţa de a cerceta mai mult, iar deciziile sale ce privesc jocul sunt mai responsabile şi avizate, luate în cunoştinţă de cauză. În general, vorbim de persoane din mediul urban, cu studii medii şi superioare şi cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani”, descrie ea profilul jucătorilor din online. 

Pandemia nu a ocolit nici sectorul jocurilor de noroc, Odeta Nestor observând că efectele acesteia au produs un dezechilibru semnificativ pe piaţă pe parcursul anului trecut mai ales în perioada de lockdown. Acest dezechilibru s-a resimţit şi în zona jocurilor de noroc online, din cauza lipsei de evenimente sportive şi a limitării evenimentelor pe care s-ar fi putut paria. „Segmentul jocurilor de noroc de tip casino online nu a putut compensa scăderea înregistrată pe segmentul pariurilor sportive, astfel că, la nivelul anului 2020 putem vorbi despre un an de contracţie a afacerilor. Pe de altă parte, există şi o latură pozitivă a pandemiei, respectiv accelerarea procesului de digitalizare şi faptul că, în general, oamenii au devenit mai familiari cu zona de online.”


BIO

Odeta Nestor este actualul preşedinte al Asociaţiei Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanţă (AOJND).

Potrivit datelor publicate pe profilul său de LinkedIn, are o licenţă în Finanţe-Bănci la Academia de Studii Economice din Bucureşti, cât şi un master şi un doctorat la Academia de Poliţie Alexandru Ioan Cuza în investigarea fraudelor.

Şi-a început cariera în 2000, ca CFO al companiei de transport C&D Partner, iar din 2007 a început să lucreze în industria jocurilor de noroc în rolul de country manager al Olympic Casino Bucharest, de unde şi-a continuat apoi parcursul profesional în domeniu: între 2009 şi 2011 a fost director de finanţe şi operaţiuni pentru Regent World, între 2012 şi 2013, CFO al Loteriei Naţionale Române, iar între 2013 şi 2017 a fost preşedinte cu funcţia asimilată de secretar de stat al Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc (2013-2017).

Acceleraţie pe toate fronturile: online şi prin spaţii fizice

Industria jocurilor de noroc a crescut puternic în România în ultimii ani (până în 2019 inclusiv) pe fondul dezvoltării accelerate în offline, dar şi în online a companiilor active în domeniu. Astfel, în 2019 existau 790 de firme în domeniu cu afaceri de 9,3 mld. lei. Acesta angajau peste 27.000 de persoane. Piaţa s-a dublat din 2008 în 2019. Cele mai multe companii din domeniu sunt profitabile, unele cu marje nete de peste 10%. Trendul ascendent va continua, astfel că estimările arată că până în 2023 oamenii din toată lumea vor cheltui 93 mld. dolari pe astfel de activităţi, cu 40% mai mult ca anul trecut, potrivit unei analize a Visual Capitalist citate de ZF. Aceste cifre se referă doar la piaţa online de jocuri de noroc, nu şi la cea offline care e foarte puternică pe plan local, mii de unităţi împânzind parterul blocurilor şi orice alt spaţiu stradal disponibil. Şi în România însă, activitatea online câştigă teren. Creşterea rapidă de la nivel mondial a acestui domeniu este pusă pe seama a doi factori: legalizarea acestor activităţi în SUA în 2018 şi digitalizarea activităţii multor jucători. Cifrele referitoare la industria jocurilor de noroc includ pariurile sportive (care contribuie cu 40% la total), cazinourile online (32%), activităţile de tip loterie (13%), dar şi poker, bingo şi altele. România este şi ea o piaţă importantă pentru jucătorii din domeniu, mai ales pentru cei de pe piaţa de pariuri sportive, iar acest lucru este confirmat de faptul că în ultimii cinci ani, trei fonduri de investiţii importante, în frunte cu Blackstone, au pariat peste 500 mil. euro pe piaţa de pariuri şi jocuri de noroc din România. Sursa: ZF

7 SFATURI DE CARIERĂ PENTRU TINERII MANAGERI

1. Într-o lume care se schimbă atât de rapid, este greu să dai sfaturi care să rămână de actualitate. De aceea aş menţiona răspunderea şi seriozitatea pe primul loc în seria valorilor umane care nu se vor devaloriza niciodată. Cred că a fi serios, profund implicat şi ataşat misiunii asumate reprezintă valori fundamentale a căror importanţă va rămâne întotdeauna semnificativă, indiferent de modul în care lumea va evolua.

2. I-aş sfătui pe tineri în general să facă meseriile care le plac.  Am aproape 20 de ani de muncă în domeniul jocurilor de noroc şi vă pot spune că în fiecare zi din aceşti ani am pus pasiune în ceea ce am făcut. Regăsesc în continuare în activitatea mea, în fiecare zi, aceeaşi plăcere de la început, aceeaşi curiozitate şi aceeaşi dorinţă de a învăţa şi de a mă perfecţiona. Toate acestea îmi dau de fiecare dată forţa de a merge mai departe şi de a depăşi orice provocare, îmi dau energia necesară pentru a fi creativă şi pentru a înţelege cu adevărat esenţa lumii în care activez.

3. De asemenea, este important ca tinerii manageri să se concentreze pe proiectele pe termen lung, să aibă răbdarea, dorinţa de cercetare şi studiu, curiozitatea şi curajul de a construi lucruri durabile.

4.  Un alt sfat este legat de perseverenţă, care mi se pare un ingredient obligatoriu pentru succes. Rezultatele durabile, carierele trainice, lucrurile de valoare se obţin în timp, prin muncă, învăţare şi perfecţionare continuă. Şi prin perseverenţă, uneori dusă la limita încăpăţânării. A construi lucrurile profund presupune aproape întotdeauna parcurgerea unui drum dificil, de multe ori în singurătate, de multe ori împotriva curentului. Dar perseverenţa este şi un motor care îţi poate da puterea şi energia de a merge mai departe.  

5. Atitudinea pozitivă mi se pare de asemenea o caracteristică importantă pentru orice manager, indiferent de vârstă, deoarece managerul influenţează foarte mult starea de spirit a întregii echipe pe care o coordonează. Rezultatele muncii în echipă vor fi mai bune, comunicarea între membri va fi mai uşoară graţie unei atitudini deschise şi pozitive din partea conducerii.

6. I-aş îndemna pe tinerii manageri să creadă neîncetat în ceea ce fac, să îşi asume până la capăt cu responsabilitate misiunea care le-a fost încredinţată. Şi să impună aceeaşi responsabilitate şi celorlalţi cu care lucrează.

7. Apoi, le-aş mai spune tinerilor manageri să îşi păstreze modestia şi, pe măsură ce avansează în carieră şi în cunoaştere, să facă muncă de mentorat, să şlefuiască alţi tineri talentaţi, să împărtăşească cu generozitate din expertiza acumulată, pentru că astfel se vor asigura că ideile de valoare vor avea o continuitate, că ele nu vor dispărea ci, dimpotrivă, vor fi preluate, duse mai departe, adaptate şi îmbunătăţite.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.