Premierul Ilie Bolojan a declarat că în şedinţa de guvern de joi a s-a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României (CCR) pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru că „instanţa s-a substituit puterii executive”.

Premierul Ilie Bolojan spune că instanţa de judecată „s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice”.

„Sarcinea puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional, pentru că, potrivit legii 500 din 2002 privind finanţele publice şi codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare şi alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive şi suverane ale puterii executive şi legislative. În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competenţa tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând guvernul să aloce sume pentru un singur sector, e vorba de plată a restanţelor salariale din zona de justiţie.

Instanţa perturbă direct echilibrul bugetar naţional, act ce reprezintă o ingerinţă directă în activitatea executivă a statului”, a spus Ilie Bolojan.

Bolojan a reamintit că la finalul lunii martie, ICCJ a sesizat Curtea de Apel Bucureşti, solicitând obligarea guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanţe salariale câştigate prin procese sau penalităţi la aceste restanţe.

Guvernul a constatat, însă, că Curtea de Apel Bucureşti a emis această acţiune la începutul lunii mai. Guvernul a contestat această acţiune şi termenul care a fost stabilit de către instanţă este 9 iulie.

„Prima instanţă a stabilit, în afară acestei sume, şi penalităţi de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci e o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afară a amenzilor şi altor aspecte de genul acesta, stabilite pentru Ministerul de Finanţe şi pentru Guvern. Acest cuantum este în fapt mult mai mare, pentru că, în afară de aceste sume solicitate de Înalta Curte, mai sunt şi sume în zona de Parchet, care şi acestea sunt de aproximativ 3 miliarde de lei. Deci, o sentinţă, de un anumit tip, declanşează alte efecte bugetare”, a mai psus Bolojan, după şedinţa de Guvern.

Premierul reaminteşte că din data de 16 noiembrie 2023, când Ordonanţa de Urgenţă 99 a intrezis expres conducătorilor de instituţii publice, care au calitatea de ordonatori de credite să mai stabilească, prin acte administrative, drepturi salariale suplimentare, peste cele prăvăzute de legislaţia specifică, în zona de justiţie, au fost, ulterior acestei date, astfel de decizii, „deşi ele sunt sub sancţiunea anulării de drept acestor sume”.

„O instanţă ne poate obliga... poate obliga Executivul să modifice bugetul de stat, deşi modificarea şi rectificarea acestuia sunt atribuţii ale Parlamentului, iar elaborarea proiectului de buget este o competenţă exclusivă a Guvernului. Ministerul de Finanţe, care ne-a prezentat această notă săptămâna trecută, consideră că o astfel de decizie ar aduce atingere separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi ar crea grave prejudicii asupra bugetului de stat şi, la propunerea Ministerului de Finanţe, Guvernul a adoptat astăzi (joi - n.r.) decizia de a asesiza Curtea Constituţională cu privire la acest conflict juridic şi am înregistrat astăzi la Curte această sesizare”, afirmă premierul.

Acesta atrage atenţia că, dincolo de această dimensiune constituţională, o astfel de soluţie este „un precedent pentru toţi ordonatorii principali de credite”, pentru că, dacă rămâne definitivă, orice ordonator nemulţumit de faptul că nu-i s-au alocat sumele, aşa cum consideră de cuvinţă, ar putea obţine, pe calea conteciosului administrativ, obligarea Ministerului de Finanţe să suplimenteze propriul buget sub tot felul de presiuni legate de penalitaţii.

„În condiţiile în care noi avem, prin buget, angajamente legate de instituţiile europene, angajamente legate de păstrarea unor echilibre bugetare, încadrarea în ţinta de deficit, ieşirea din această procedură de deficit excesiv, alocarea preferenţială în bază a unei hotărări judecătoreşti, deschiderea unor aşa zise rectificări, care sunt efectuate de puterea judecătorească, fără respectarea prevederilor legii care stabileşte cum se modifică bugetul de stat, şi, dat fiind situaţia în care suntem, practic, dacă ar aparea o astfel de sentinţă, am fi puşi în imposibilitatea de a o pune în aplicare. De ce? Pentru că, gândiţi-vă, Guvernul este sub o formă de interimat, prin urmare, nu avem posibilitatea să emitem acte normative cu putere de legea, deşi neexecutarea atrage nişte penalitaţii enorme, doar din adunarea acestor penalităţi ne dăm seama în ce zonă ne ducem. Procedura legii care permite aprobarea şi rectificarea bugetului prevede cât se poate de clar că rectificarea poate fi făcută numai după elaborarea şi publicarea de către Ministerul Finanţelor a raportului privind execuţia bugetară pe primul semestru. Deci nu poate fi făcută mai repede”, explică Ilie Bolojan./

De asemenea, sursele de finanţare fiind inexistente, ar impune că alocarea acestor sume să se facă fie prin majorarea deficitului, cu costuri de finanţare mărite, fie prin reducerea drastică a altor categorii de cheltuieli, care ar afecta buna funcţionare, fie prin majorarea impozitelor şi taxelor.