♦ Investiţia totală în unitatea de producţie a ajuns la circa 3 milioane de euro, fiind echipată cu utilaje moderne, dar ţinând cont de un principiu esenţial şi anume folosirea ingredientelor naturale.

Într-un laborator al Facultăţii de ştiinţa şi ingineria alimentară din Galaţi a fost creată reţeta de îngheţată artizanală cu gutui şi prune, care în 2018 a câştigat medalia de aur la Ecotrophelia, una dintre cele mai importante competiţii europene de gastronomie. Îngheţata nu a concurat doar cu alte produse din aceeaşi categorie, ci şi cu multe alte produse alimentare, reuşind totuşi să le ia tuturor faţa. Astăzi, reţeta câştigătoare stă la baza unui sortiment din gama de produse a fabricii Krantz, o mică unitate de producţie de îngheţată artizanală din Galaţi pornită de Constantin Dumitriu şi Claudiu Constantin Solomon.

„Îngheţata de gutui cu prune era unică în lume, conform reţetei. A stat ani de zile în sertarele universităţii”, spune Constantin Dumitriu. Claudiu Constantin Solomon a venit cu ideea de a scoate această reţetă din „sertarele universităţii”, unde a stat câţiva ani, şi de a o face un produs comercial. 

„Îngheţata de gutui cu prune era unică în lume, conform reţetei, a stat în sertarele universităţii pănâ când asociatul meu a venit la mine şi a zis să luăm acel brevet şi să încercăm să facem o îngheţată artizanală.

Când am întrebat ce investiţie ar fi necesară, mi s-a spus 200.000 de euro. Am zis OK, ne împrumutăm, ne descurcăm şi mergem înainte”, povesteşte antreprenorul. Astăzi, investiţia totală în unitatea de producţie a ajuns la circa 3 milioane de euro, fiind echipată cu utilaje moderne, dar ţinând cont de un principiu esenţial şi anume folosirea ingredientelor naturale.

„Noi folosim piure de fructe, smântână şi lapte integral de la Artesana. Toată gama noastră de produse are un conţinut de zahăr foarte scăzut, o treime dintr-o îngheţată normală din piaţă”, explică el. Portofoliul cuprinde astăzi sortimente clasice, precum vanilie, fistic, ciocolată sau căpşune, dar şi reţete atipice, precum orez cu lapte, gutui cu prune, rom crocant, cafea albă sau bubblegum, obţinută din sfeclă roşie şi spirulină. Portofoliul de produse urmează a fi extins cu noi sortimente, dezvoltate împreună cu Facultatea de ştiinţa şi ingineria alimentelor din Galaţi. Constantin Dumitriu spune că urmează să fie lansate trei sortimente de îngheţată, anume proteică, de slăbit şi pentru diabet, care urmează a fi lansate în primăvara acestui an. Prima producţie destinată vânzărilor a ieşit din fabrică la finalului anului 2024. În mai puţin de un an, produsul a ajuns în toate marile reţele de retail modern. În primul an complet de vânzări, compania a depăşit 500.000 de unităţi vândute, reprezentând doar 3-4% din capacitatea totală de producţie a fabricii.

Totuşi, businessul avea deja contact cu marile reţele de retail în contextul în care Krantz există pe piaţă încă de acum mai bine de un deceniu, de când a început să producă covrigii cu acelaşi nume. Astăzi, covrigii Krantz sunt prezenţi în toate reţelele de retail, dar şi în alte şase ţări. În 2024, veniturile companiei au depăşit 12 milioane de lei, însă pe mai departe pilonul de dezvoltare al businessul va fi îngheţata.

Doar anul trecut, vânzările cu îngheţata au generat venituri de 5 milioane lei şi mai există mult loc de dezvoltare. Constantin Dumitriu spune că România este pe ultimul loc în Europa la consumul de îngheţată pe cap de locuitor.

Pe lângă marile reţele, îngheţata Krantz se găseşte şi în câteva tonomate instalate de business în diferite zone din Bucureşti, urmând să fie dezvoltată reţeaua de tonomate.

Krantz va deschide anul acesta şi gelaterii sub brandul propriu, care pe lângă îngheţată va avea şi alte produse precum patiserie sau cafea. Sunt astfel vizate marile oraşe precum Bucureşti, Cluj, Timişoara, Braşov, Constanţa şi Iaşi.

Pe lângă piaţa internă, antreprenorii îşi propun să exporte îngheţata, iar primii paşi au fost făcuţi în această direcţie prin participarea la câteva târguri internaţionale în Paris, Koln, Dubai şi Milano.

„Ne uităm la ţările nordice şi la Orientul Mijlociu pentru export. Sunt zonele în care consumul de îngheţată este cel mai mare şi este constant”, mai spune el.

În următorii cinci ani, businessul are ambiţii mari de dezvoltare.

„Sperăm să avem cel puţin 500 de tonomate în toată ţara, să avem cel puţin o gelaterie în fiecare reşedinţă de judeţ şi să exportăm în zece ţări”, mai spune el.