Proiectul Via Transilvanica a fost lansat în 2018, la Alba Iulia, chiar în anul centenarului. Traseul, care străbate 1.600 de kilometri şi uneşte România de la Putna, judeţul Suceava, la Drobeta-Turnu Severin, nu şi-a propus să reîntregească ţara, spune Alin Uşeriu, preşedintele Asociaţiei Tăşuleasa, care a construit proiectul Via Transilvanica, ci să arate versiunea cea mai bună a României.

„Drumul care uneşte nu se referea absolut deloc, în 2018, la reîntregirea ţării, el se refera exact la ceea ce noi am reuşit, dacă ne putem pune laolaltă să ne arătăm cea mai bună faţă pe care o avem noi, versiunea noastră cea mai bunp, cu sălbăticie, cu flroi, cu faună, cu sate româneşti, maghiare, săseşti”, spune Alin Uşeriu, prezent în cadrul emisiunii Via Transilvanica - drumul care uneşte comunităţi şi businessuri, un proiect realizat de Ziarul Financiar şi susţinut de Banca Transilvania.

De-a lungul traseului, pot fi întâlnite peste 25 de etnii, spune el, despre care nu ar fi ştiut nici din cărţile de istorie.

„Practic, numai la pas începi să înţelegi cu adevărat ce se întâmplă acolo”, precizează el.

Via Transilvanica trece prin 400 de comunităţi de-a lungul a 1.600 de kilometri.

La fiecare kilometru este montată o bornă, realizate din andezit şi sculptate de artişti locali, ceea ce face din Via Transilvanica una dintre cele mai mari expoziţii de sculptură din lume.

„Când am avut această inspiraţie să punem o bornă la fiecare kilometru, a fost o muncă foarte grea şi costisitoare. La început, nu am avut avut deschiderea sponsorilor pe care o avem astăzi. Via Transilvanica este construită din veniturile de pe cartea fratelui meu, Tibi Uşeriu, care se numeşte 27 de paşi. Cu banii de acolo am reuşit să facem toată identitatea vizuală, tot planul”, mai spune Alin Uşeriu.

Investiţia iniţială în proiect a ajuns la circa 1,8 milioane de euro, bani care au fost obţinuţi din donaţii. O bună parte din această investiţie au mers către amplasarea bornelor pe întregul traseu.