Mediul de afaceri din România trage un semnal de alarmă după ce Guvernul a eliminat şi apoi reintrodus peste noapte impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA).

12 dintre cele mai puternice organizaţii de business din ţară, printre care Camera de Comerţ Americană, Consiliul Investitorilor Străini şi camerele de comerţ germană, franceză şi italiană, au lansat miercuri un comunicat comun  la adresa Executivului, avertizând că menţinerea IMCA "descurajează investiţiile, erodează competitivitatea şi afectează atât investiţiile româneşti, cât şi investiţiile străine".

ACAROM, Asociaţia Constructorilor de Automobile din România explică direct cu oprirea proiectelor actuale.

"Nu putem continua proiectele actuale într-un climat fiscal nepredictibil şi necompetitiv. În ultima perioadă s-au pierdut deja multe proiecte în sectorul auto din România", declară Mihai Bordeanu, preşedintele ACAROM.

Avertismentul vine într-un moment în care România tocmai a atras investiţii majore de miliarde de euro, precum fabrica de anvelope Nokian Tyres de 650 de milioane de euro la Oradea, care urmează să devină operaţională în 2025, sau decizia Ford Otosan de a produce noul Transit Courier la Craiova alături de Puma Gen-E, investiţie care depăşeşte 490 de milioane de euro.

La acestea se adaugă extinderea Bosch la Cluj cu peste 100 de milioane de euro şi investiţiile Grupului Renault în modernizarea fabricii de la Mioveni.

Industria auto, care contribuie cu peste 14% la PIB-ul României şi reprezintă 35% din exporturile naţionale, a ajuns la capătul răbdării după ce, în decurs de doar o săptămână, Guvernul a eliminat şi apoi a reintrodus IMCA, adăugând în plus şi o nouă taxă pe afiliaţi.

"Fără cele peste 14% contribuţie la PIB şi 35% pondere din exportul naţional, România ar avea astăzi o evoluţie puternic negativă, fiind totodată afectaţi şi cei peste 800.000 de angajaţi direcţi şi indirecţi care sunt legaţi de sectorul auto", avertizează ACAROM.

Datele arată că IMCA este un eşec şi din perspectiva colectării. Conform informaţiilor prezentate de mediul de afaceri, s-au colectat doar aproximativ 1,2 miliarde de lei din cele 6 miliarde estimate iniţial, iar perspectivele sunt şi mai sumbre, volumele viitoare urmând să fie "şi mai reduse pe fondul încetinirii activităţii economice".

Organizaţiile semnatare subliniază că România trebuie să reducă deficitul sub 3% până în 2030, dar acest obiectiv nu poate fi atins exclusiv prin creşteri de taxe, ci necesită reducerea cheltuielilor statului, creşterea gradului de colectare şi digitalizarea administraţiei.

Mediul de afaceri acuză că inconsistenţa în procesul decizional, reflectată prin schimbări de poziţie într-un interval foarte scurt, transmite semnale contradictorii investitorilor şi sporeşte percepţia de risc asupra economiei româneşti. "Acest lucru dovedeşte indecizia cât mai ales impredictibilitatea mediului politico/economico/fiscal din România şi va avea un impact extrem de negativ în procesul de business/investiţional", se arată în comunicatul ACAROM.

Comunicatul comun, semnat de FIC, AmCham, Concordia, RBL, Camera de Comerţ Italiană, CCIFER, BEROCC, Camera de Comerţ Româno-Olandeză, AOAR, AHK România, Camera de Comerţ Elveţia-România şi Camera de Comerţ Britanică-Română, avertizează că fără un mediu de afaceri prosper, reducerea deficitelor şi redresarea economică a României nu sunt posibile.

"Sectorul privat vrea şi trebuie să fie un partener de încredere pentru soluţionarea problemelor de gestionare a finanţelor publice, nu ţintă de penalizare", se arată în document.