Visul preşedintelui Vladimir Putin de a recrea un imperiu sovietic este pus la încercare pe străzile din Kiev. Sute de mii de manifestanţi protestează împotriva încălcării drepturilor omului şi a deciziei guvernului ucrainean de renunţa în ultimul moment la semnarea unui acord de asociere cu UE, care ar fi întărit legăturile cu spaţiul european, în detrimentul celor cu Rusia.

Demonstraţiile din Ucraina sunt o umilinţă pentru Putin, dar şi o ameninţare, scrie Bloomberg. Pre-şedintele rus a lăudat în mod repetat legăturile culturale şi istorice profunde dintre Ucraina şi Rusia, dar descoperă din nou zeci de mii de ucraineni care preferă să înfrunte cu încăpăţânare gerul şi bastoanele poliţiştilor pentru a nu lăsa ţara să alunece şi mai mult în sfera de influenţă rusească.

Revolta proeuropeană a populaţiei din Ucraina ameninţă viziunea lui Putin pentru rolul Rusiei în lume. Principalul obiectiv al politicii sale externe este crearea unei sfere de influenţă pentru Rusia, acoperind cea mai mare parte a fostei Uniuni Sovietice. Ucraina - cu o populaţie de circa 45 de milioane de locuitori, teritoriu întins, resurse econmice şi legături istorice cu Rusia - ar trebui să fie perla acestei coroane. Contează mult mai mult comparativ cu Republica Moldova sau Belarus, scrie cotidianul Financial Times. Dacă ucrainenii lasă Rusia pentru Occident, visul de politică externă al lui Putin se prăbuşeşte.

Bătălia reală pentru Ucraina este încercarea lui Putin de a-şi întinde dominaţia economică asupra vecinului său de la vest, afirmă Timothy Ash, economist-şef pentru pieţe emergente la Standard Bank Group. Putin, care a descris prăbuşirea din 1991 a Uniunii Sovietice drept „cea mai mare catastrofă geopolitică“ a secolului al 
XX-lea, se foloseşte de arma energiei pentru a ancora Ucraina, Armenia, Kazahstan şi Belarus într-un bloc condus de Rusia, după două decenii de avans al Vestului. Ucraina, ruta a jumătate din exporturile de gaze natural ruseşti către Europa, se confruntă cu o alegere - gaze mai ieftine şi acces în continuare la pieţele tradiţionale sau legături mai strânse cu economia uriaşă a UE, proiect mai dificil pe termen scurt, dar cu perspective mai bune pe termen lung.

Protestele ucrainenilor au început după ce preşedintele ţării, Viktor Ianukovici, a revenit de la o întâlnire cu Putin, desfăşurată la 20 noiembrie, la Moscova. Guvernul anunţa a doua zi că nu va mai semna un acord cu UE prin care s-ar fi renunţat la aproape toate tarifele de import pentru Ucraina. Rusia ameninţase, anterior, că va răspunde cu taxe de import sporite dacă Ucraina semnează pac-tul cu UE.