Scurt eseu despre fibra optica

Postat la 24 februarie 2006 2 afişări

Toate strazile orasului sunt sfredelite de picamere care inlatura invelisul asfaltic. Muncitori imbracati in salopete albastre sapa santuri in toate directiile. Se reconstruieste infrastructura de comunicatii subterana. Nu va speriati: este o scena imaginara. Modernizarea retelelor se poate face si altfel. Vom vedea cum.

Toate strazile orasului sunt sfredelite de picamere care inlatura invelisul asfaltic. Muncitori imbracati in salopete albastre sapa santuri in toate directiile. Se reconstruieste infrastructura de comunicatii subterana. Nu va speriati: este o scena imaginara. Modernizarea retelelor se poate face si altfel. Vom vedea cum.

Pentru RomTelecom, principalul operator de telefonie fixa din Romania, vechimea pe care o are pe piata a insemnat avantaje, dar si neajunsuri. Avantajele se datoreaza, in primul rand, infrastructurii din marile orase. Practic, in orice localitate mai importanta cladirile sunt legate intre ele printr-un paienjenis de cabluri ingropate - proprietatea RomTelecom. In acest paienjenis sta de fapt monopolul operatorului de telefonie fixa. Insa problema este ca in mare parte aceasta infrastructura este destul de imbatranita, capacitatile pentru care a fost gandita fiind valabile pentru anii ‘70 - ‘80. In acea perioada, vocea era singurul lucru care se transmitea prin cablurile RomTelecom, iar Internetul sau transmisia de date erau cel mult povesti science-fiction.

Din 2003, si alti operatori de telefonie au acces la aceasta infrastructura, ceea ce ar insemna, in viitor, aglomeratie pe cablurile RomTelecom. Aici se potriveste comparatia cu infrastructura rutiera din majoritatea capitalelor europene, care a fost conceputa pentru trasuri, iar acum trebuie sa faca fata unui trafic auto infernal. Sa largesti strazile este imposibil. La fel de imposibila este si construirea de la zero a unei infrastructuri de comunicatii. 

Suspendarea firelor intre cladiri a fost o solutie la care operatorii de comunicati au recurs cu bucurie, insa interzicerea acestei metode nu poate fi amanata la nesfarsit. Echipamentele radio de comunicatii pot fi si ele o alternativa, insa valoarea mare a investitiei este prohibitiva pentru operatori. Nici o companie nu vrea sa investeasca sume enorme in echipamente care la fiecare doi-trei ani se uzeaza moral si trebuie inlocuite.

Asa ca tot clasicele fire ingropate raman cea mai buna solutie. Daca nu s-ar fi inventat Internetul si transmisiile de date, anticele sarme de cupru ale RomTelecomului nostru si ale altor operatori de telefonie fixa ar fi fost suficiente. In cazul Romaniei, in momentul in care utilizatorii casnici vor deveni utilizatori grei (hard users) de Internet si date, asa cum se intampla in Occident sau in Asia, infrastructura RomTelecom va fi insuficienta. Ce sa mai vorbim de cazul in care alti operatori in afara de cablisti vor vrea sa ofere televiziune tot prin reteaua operatorului traditional de telefonie fixa!  

Fara sa mai lungim prea mult vorba, problema poate fi rezumata in cateva cuvinte: reteaua actuala a RomTelecom va fi inapta sa faca fata unei cresteri bruste de trafic. Acum, lucrurile inca merg bine, insa specialistii spun ca in cinci ani realitatea s-ar putea complica.

Ce e de facut? Am vazut ca spargerea strazilor nu poate fi o solutie, suspendarea cablurilor este o metoda "neortodoxa", iar instalarea de echipamente radio costa prea mult.

Am participat in urma cu doua saptamani la lansarea unei tehnologii care ar putea fi solutia viitorului. Compania Nexans, producator de cabluri pentru telecomunicatii si industrie a prezentat la Bruxelles o tehnologie de suflare a cablurilor prin conductele subterane. Termenul de suflare poate parea usor straniu, insa echipamentele companiei desprinsa in urma cu patru ani din grupul Alcatel chiar asta fac: sufla sau, mai bine zis, imping cablul optic pe o distanta de cativa kilometri. Costurile sunt mici, iar "deranjul" strazilor tinde la zero. 

In aceste conditii, orice retea de utilitati (gaze sau canalizare) poate deveni un mediu propice pentru cabluri de fibra optica. Aceasta este o sansa pe care unii operatori alternativi probabil ca nu o vor rata. Deja, Atlas Telecom isi construieste propria retea atat in interiorul oraselor, cat si intre orase. Vrea independenta totala.

Pe zona de long distance (adica retelele interurbane), capacitatea de comunicatii este mai mult decat suficienta. Practic, avem de-a face cu reversul situatiei din marile orase. Si e suficient sa amintim doar cateva companii de stat care au investit milioane de dolari in dezvoltarea unor retele de fibra optica cu capacitate mult peste necesarul de comunicatii actual al Romaniei: Transelectrica, Societatea Nationala de Radiocomunicatii, Telecomunicatii CFR etc. 

Pentru ca toate sa fie bune si frumoase, e nevoie de interventia mai multor jucatori. In primul rand, nevoia de inlocuire a retelelor va fi evidenta in momentul cresterii traficului. Pentru asta, e nevoie de cresterea nivelului de trai al utilizatorilor. Probabil ca asta se va intampla intr-un orizont de timp de minimum cinci ani. Atunci operatorii vor intra cu adevarat in actiune. Tot atunci probabil ca RomTelecom isi va pune serios problema modernizarii retelelor. Ulterior, va fi nevoie de acordul municipalitatilor pentru folosirea infrastructurii utilitatilor publice.

Intreg acest scenariu este plauzibil acum, insa ar putea fi dejucat de inovatii ulterioare. Oricum, existenta mai multor solutii confera liniste atat operatorilor cat si utilizatorilor. Piata le va decide pe toate. 

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
Scurt eseu despre fibra optica
/opinii/scurt-eseu-despre-fibra-optica-976812
976812
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.