Pe segmentul publicului activ din mediul urban, cu varsta cuprinsa intre 18 si 49 de ani cotele medii de audienta inregistrate de Pro TV atat in prime time (orele 19 - 23) cat si pe durata unei zile au fost in fiecare luna cele mai mari de pe piata. Pe de alta parte, decalajul de audienta dintre Antena 1 si postul public s-a micsorat in 2004,  apropiind TVR 1 periculos de mult de locul doi ocupat de televiziunea din Baneasa. "Postul public este un jucator important pe care celelalte statii trebuie neaparat sa-l ia in calcul. Un exemplu ar fi aici tendinta de suprapunere a Antenei 1, prin "productii proprii" dar si prin target, ceea ce creeaza un avantaj Pro TV-ului", este de parere Cristian Parvan, research manager la agentia de media Zenithmedia.

La nivelul ofertei de programe, grila postului din Pache Protopopescu a reusit cel mai bine sa se mentina intre primele optiuni ale telespectatorilor, avand in vedere cresterea ofertei mai ales din zona televiziunilor "de nisa". In acelasi timp, Antena 1 a pierdut mai mult teren, pentru ca programele din grila postului din Baneasa au oscilat intre o crestere a audientei generale la nivel urban, iar aici varful de lance a fost emisiunea "Din dragoste" si tintirea unor grupe de public mai tinere.

"Pro TV a suportat cu mai mult succes decat Antena 1 aceste schimbari de pe piata, scaderea cotei sale de piata fiind mai slaba, cel putin in parte datorita constructiei unei grile de programe care este extrem de stabila si bazata pe programe mature si sigure pe piata romaneasca precum «Teo» si «Vacanta Mare»", afirma Liviu Boitan, research manager la agentia de media Media Direction.

In ceea ce priveste audienta atrasa de grila TVR 1, criteriile de masurare sunt mai nuantate, avand in vedere numeroasele surse de finantare ale postului public, care ii confera un anumit avantaj in achizitia de programe, fie ele filme, emisiuni de divertisment sau transmisiuni sportive. Formatele traditionale "Surprize, surprize" si "Iarta-ma" au reprezentat si in 2004 varfurile de audienta ale TVR 1 la care s-au adaugat transmisiunile de la cele doua evenimente sportive ale anului trecut, respectiv Campionatul European de Fotbal si Olimpiada de la Atena.

De altfel, in luna iunie, cota de piata pe durata unei zile, a postului public la nivel urban pe segmentul 18-49 ani a depasit-o pe cea a Antenei 1, astfel incat 13,1% din persoanele care s-au uitat la televizor in acea perioada au ales programele TVR 1, fata de 10,9% care le-au preferat pe cele difuzate de Antena 1. "Cresterea provocata de aceste evenimente a permis si promovarea celorlalte emisiuni din grila, si chiar daca TVR 1 respecta tendinta de scadere a statiilor mari, situatia sa in raport cu competitorii s-a ameliorat fata de a doua jumatate a lui 2003", spune Liviu Boitan de la Media Direction.

In categoria emisiunilor de stiri, oferta Pro TV a atras cei mai multi telespectatori cu "Stirile diminetii", care au fost lider de audienta pe publicul urban 18-49 de ani in toate editiile sale si "Stirile de la ora 17:00", care pe acelasi public au condus audientele in 98,4% din editii. "Stirile de la ora 19:00" au castigat teren in fata "Observatorului" Antenei 1, avand un avantaj de 3,1 puncte de rating si un leadership de 93,2%. "Valorificarea unei perioade mai mari din timpul telespectatorului, in conditiile in care celelalte statii s-au centrat pe prime time, prin formate gen stirile de dimineata, «Teo», serialul «Tanar si nelinistit» si «Stirile 17» este unul din motivele pentru care Pro TV a reusit sa se mentina in fata celorlalte statii", afirma Cristian Parvan de la Zenithmedia.

Evolutia cea mai interesanta in peisajul televiziunilor "mari" apartine postului Acasa TV, care nu numai ca nu a pierdut din cota de piata, dar a reusit sa o si mareasca in timp. Teoretic, Acasa TV este o televiziune de nisa, numai ca aceasta nisa este din ce in ce mai mare, iar Acasa reuseste sa o capteze tot mai bine. Mai mult, in ultimul an audienta medie zilnica inregistrata de Acasa TV pe segmentul publicului urban 18-49 ani a fost foarte aproape de cele inregistrate de Antena 1 si TVR 1, respectiv la o diferenta de 0,4 si 0,1 puncte de audienta. "Acasa este singura statie care si-a crescut cota de piata, prin dezvoltarea si mentinerea unui public extrem de fidel, la care s-a adaugat si extinderea grilei, de la programe orientate exclusiv pe un target feminin la emisiuni dedicate intregii familii", comenteaza Liviu Boitan.

Desi a doua editie a "Big Brother" nu a cunoscut succesul inregistrat de lansarea din 2003, Prima TV si-a mentinut cota de piata, intre un minim de 4,9% in ianuarie si un maxim de 7,1% in aprilie pe segmentul de public urban 18-49 ani, insa la distante semnificative de grupul televiziunilor "mari". Fluctuatiile din audienta postului se datoreaza in mare parte si schimbarilor repetate din grila de programe, care au tatonat diferite segmente de public. "In a doua parte a anului am avut parte de o redresare, prin programele de vara, o stabilitate mai mare a grilei si formate mai reusite. Probabil acestea sunt premise de crestere in 2005, dar ambitiile de televiziune mare va trebui temporizate", spune Cristian Parvan.

Din zona televiziunilor "de nisa", postul de stiri Realitatea TV a inregistrat cresterea cea mai semnificativa la nivelul audientei, reusind chiar sa se apropie la sfarsitul anului de cota de piata a postului Prima TV, in randul publicului din mediul urban. Cele doua scrutine electorale din Romania, alegerile prezidentiale din SUA, cazul Mutu si nu in ultimul rand cutremurul din Asia sunt doar o parte din multitudinea de evenimente din 2004 care au alimentat cresterea unei statii specializate in difuzarea de stiri.

"Realitatea a avut o pozitie sensibil diferita in campania electorala, ceea ce i-a adus si beneficii de imagine dar si avantaje concrete", spune Cristian Parvan. Astfel, primul interviu al presedintelui Basescu intr-un studio de televiziune a adus pentru prima data Realitatea in pozitia de lider de piata pe un interval orar semnificativ, adauga Parvan.

Evolutia pietei de televiziune din Romania ar trebui sa cunoasca schimbari semnificative in acest an, avand in vedere dorinta statiilor "mari" de a creste considerabil preturile la publicitate, cat si intentiile de a lansa noi posturi anuntate de diferite grupuri. Cert este ca deja la sfarsitul anului trecut cota de piata cumulata a statiilor de nisa ajunsese la aproape 40% la nivel urban. Cu cat va mai creste felia "ceilalti" din placinta audientelor sau cum se vor "apara" statiile "mari", ramane sa aflam in lunile urmatoare.