Valoarea finanţărilor în start-up-uri IT din România se îndreaptă spre 100 de milioane euro. Cât de mult mai poate urca această valoare?

Autor: Ioana Nita Postat la 19 octombrie 2020 720 afişări

Dacă în trecut anunţurile de investiţii în tehnologie erau rara avis, acum s-a ajuns la o piaţă care a evoluat dincolo de investiţiile în start-up-uri de tip „pre-seed” sau „seed”, de câteva sute de mii de euro, până la cele de tip „follow-up”, în care sumele totale alocate pot creşte până la câteva milioane de euro. Valoarea finanţărilor din ecosistemul start-up-urilor tech se îndreaptă astfel spre pragul de 100 de milioane de euro.

Investiţiile în start-up-uri locale de tehnologie au început să ia avânt cu precădere după anul 2017, când în România au fost lansate mai multe fonduri de investiţii axate pe finanţare de proiecte tech. În 2018 a fost lansat fondul de investiţii GapMinder, în 2019 au apărut pe piaţă şi fondurile Early Game Ventures şi ROCA X şi au fost puse şi bazele Simple Capital – fond lansat de Andrei Pitiş; în primele luni ale acestui an s-a lansat şi platforma de equity crowdfunding SeedBlink, precum şi fondul de investiţii Cleverage VC axat pe domeniul medtech. Acestora li se adaugă şi comunitatea TechAngels – proiect iniţiat în 2013 care a ajuns în prezent la 70 de membri - antreprenori sau specialişti din companii multinaţionale, cu experienţă în planificarea de business, dezvoltarea de produse, abordarea pieţelor, vânzări, marketing şi nu numai.

Unul dintre pionerii investiţiilor în start-up-uri locale de tehnologie a fost 3TS Catalyst România, fond administrat de 3TS Capital Partners, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de investiţii din Europa Centrală şi de Est axat pe finanţarea proiectelor din domeniul hi-tech. În decurs de circa patru ani, 3TS Catalyst România a alocat aproximativ 10 milioane euro pentru zece start-up-uri româneşti de tehnologie – SmartDreamers, Elefant.ro, Vola.ro, Simartis Telecom, Green Horse Games, avocat.net, Vector Watch, 123contactform, SmartBill şi Marketizator.

În urmă cu 5-7 ani, anunţurile investiţiilor în proiecte de tehnologie erau oarecum rare pe plan local, însă în ultimii doi ani frecvenţa acestora a crescut enorm - acum nu există lună fără câteva runde de investiţii, declanşarea pandemiei iar declanşarea pandemiei nu a afectat deocamdată acest sector. Necesitatea tehnologiei din ziua de azi în fiecare sector face ca domeniile de interes ale fondurilor de investiţii să fie foarte variate – de la „deep tech” AI (inteligenţă artificială), RPA (Robotic Process Automation) şi securitate cibernetică la fintech, proptech, medtech şi agritech.

După reuşita UiPath de a deveni primul unicorn românesc, lista de candidaţi la titlul de unicorn numără mai multe start-up-uri, printre care Druid, FintechOS, Modex, Ringhel, Prime Dash, Elrond sau TypingDNA.

Deşi multe dintre investiţiile de pe plan local sunt de ordinul a câteva sute de mii de euro, fiind realizate în runde de finanţare de tip „pre-seed” sau „seed”, de anul acesta fondurile de investiţii din România au început să facă şi investiţii de tip „follow-up” în care sumele totale alocate pot creşte până la câteva milioane de euro. Astfel, s-a ajuns la un pariu pe piaţa start-up-urilor tech care se îndreaptă spre o valoare totală pe care o putem estima la 100 de milioane de euro, dacă luăm în calcul tranzacţii realizate de cei mai mari jucători de pe piaţa de profil printre care se numără GapMinder, Early Game Ventures, ROCA X sau Simple Capital, dar şi investiţiile făcute de membrii comunităţii TechAngels în grup sau individual.

2021 va fi totodată şi anul în care listarea UiPath la bursă va crea 100 de milionari în România, care vor investi la rândul lor pe piaţa locală.

I-am întrebat pe reprezentanţii fondurilor locale de investiţii cum văd ei ecosistemul de start-up-uri tech în noul context de piaţă dictat de pandemia de COVID-19

1.Cum a fost până acum anul acesta piaţa de investiţii în start-up-uri tech din România? Ce impact a avut declanşarea pandemiei pentru acest sector?

2. V-aţi schimbat ceva în strategia de investiţii ca urmare a contextului în care ne aflăm acum? Căutaţi un anumit tip de start-up-uri?

3. Care este strategia fondului de valorificare a participaţiilor la diferitele companii pe care le aveţi în portofoliu – listare la bursă, vânzare către alte companii etc.?

4. Care sunt perspectivele pentru piaţa locală de investiţii în start-up-uri tech – cum va evolua în următorul an având în vedere noul context de piaţă, pe ce se va axa?

Gapminder

1.În zona în care activăm noi nu au fost schimbări majore. Poate un număr mai mic de proiecte pe segmentul consumer (B2C), dar pentru noi nu a presupus niciun impediment. Noi, GapMinder suntem investitor instituţional, aşa că încă din 2017, înainte să operăm acest fond, aveam deja trasată strategia, o imagine clară asupra companiilor pe care le vizam. Gândim pe termen mediu şi lung şi, chiar dacă nimeni nu ar fi putut anticipa gravitatea acestei crize de sănătate cu efecte semnificative şi în zona economică, alegerile noastre se îndreaptă oricum către companii robuste, care pot trece mai uşor peste obstacole.  O corelare cu sfârşitul de ciclu macro-economic era oricum construită în strategiile de micşorare  a riscului la nivel de portofoliu.

2.Nu, nu am schimbat nimic în strategia de investiţii ca urmare a contextului actual. Cel puţin, nu semnificativ. Ne-am urmărit teza de investiţii în tot acest timp şi am lucrat în parametrii specifici din lumea fondurilor de investiţii.  Pentru GapMinder sunt interesante start-up-uri din zone precum FinTech, securitate cibernetică şi autentificare, Machine Learning enabled predictive, servicii orizontale / backbone pentru retail online şi zona MedTech.

3. Creştere accelerată la nivel internaţional. Toate opţiunile menţionate sunt la câţiva ani distanţă. Vom vedea ce  opţiune se potriveşte fiecărei companii, împreună cu fondatorii şi fondurile partenere.

4. În ciuda incertitudinilor la nivel macro, ne aşteptăm ca zona HighTech să se recupereze mult mai repede. Nevoia de transformare digitală accelerată a companiilor care, vrând-nevrând, trebuie să îşi canalizeze eforturile spre a găsi soluţii şi tehnologii care să susţină această nouă paradigmă de business, le va face mai atente şi deschise la soluţiile oferite de start-up-urile tech.  La nivel local, ne aşteptăm să vedem o creştere constantă a unor nume precum TypingDNA, FintechOS, SmartDreamers, DeepStash, Innoship, Frisbo, Machinations şi a multor altora care au devenit vizibile în ultima perioadă. Astfel, şi decizia noastră de a investi în ele va da roade.

Dan Mihăescu, partener fondator în cadrul GapMinder Venture Partners: „Estimăm că vom mai anunţa cel puţin o serie A în portfoliul existent şi 2-3 investiţii noi.”

Early Game Ventures

1. 2020 este un an care a venit după 10 ani de creştere economică, după un 2019 plin de creştere şi de investiţii anunţate peste tot în presă, iar la început de an în februarie a lovit pandemia ceea ce a schimbat complet dinamica anului din perspectiva asta. Nu prea este corect să comparăm 2020 cu 2019, poate este mai corect să comparăm cu 2009, să ne întoarcem un pic în timp la ultima criză care a impactat semnificativ economia. Deci din perspectiva asta aş putea spune că 2020 a debutat prost şi a continuat şi mai prost. A debutat prost în sensul că undeva la final de februarie, început de martie, deja pandemia era în floare, imediat după aceea venit perioada de lockdown, iar reacţia normală a investitorilor mai ales a investitorilor de tip fond a fost una de «damage control» ca să spun aşa.

Primul reflex a fost să ne îndreptăm către companiile din portofoliu, şi am făcut-o foarte rapid pot să spun - am avut discuţii cu toţi antreprenorii să încercăm să găsim împreună soluţii care să protejeze companiile de impactul negativ al pandemiei, al lockdown-ului şi al crizei economice pe care o vedeam cu toţii venind peste noi. Deci primul nostru efort în sensul acesta l-am făcut. Evident a urmat o abordare mult mai precaută a tot ceea ce înseamnă investiţii în noi - încerci să stai pe bani cum se spune în momentul în care contextul este extrem de nesigur, şi undeva în vară am văzut inclusiv o cădere destul de importantă a numărului de start-up-uri care încercau să ridice finanţare. De asemenea nici calitatea lor nu era extraordinară. Deci până acum la început de toamnă cam tot ce s-a întâmplat în zona de investiţii a fost cumva cu semnul minus în faţă.

2. Sunt foarte optimist însă pentru ce se întâmplă în perioada următoare fiindcă noi în Early Game spre exemplu o să avem o recoltă foarte bogată de toamnă. Ne uităm deja foarte activ -  suntem angajaţi în şase sau şapte deal-uri în momentul de faţă şi de asemenea mai suntem în tatonări cu încă vreo 3-4 alte start-up-uri, alte investiţii pe care le putem face. Deci cu alte cuvinte nu doar că recuperăm toate lunile mai puţin productive de anul acesta, dar chiar o să depăşim cumva să spun o normă pe care noi o aveam, un plan de investiţii pe care ni-l propusesem încă de la început, dar una peste alta anul a fost extrem de atipic. Din fericire noi am fost pregătiţi cumva, nu pentru o criză medicală, ci pentru una economică. Menţionam eu încă de anul trecut din primăvară că nu mai facem investiţii în start-up-uri care sunt sensibile la o criză economică. Atenţie! Discut despre primăvara anului 2019, deci deja încă din momentul acela vedeam o supraîncălzire a pieţei şi ne aşteptam să se spargă acea bulă târzie în care ne aflam.

În prezent avem în lucru discuţii de investiţii în zona de AI, mobile apps, agricultură, computer vision. Acestea sunt industriile în care suntem implicaţi acum cu tranzacţii, încercăm să fim diversificaţi.

O parte dintre tranzacţiile pe care le pregătim acum reprezintă serii A -  investiţii de tip follow-up în companii în care am investit deja. Fondul nostru investeşte de doi ani, deci este cumva de abia la începutul perioadei de investiţii. Investiţiile noastre sunt recente şi iată că am ajuns totuşi cu fondul în acea perioadă de viaţă a lui în care pentru prima dată ne uităm la companii din portofoliul nostru care au crescut în ultimii doi ani şi care acum ridică o nouă rundă. Este fabulous, este absolut excelent pentru noi să vedem confirmări.

4. Cred că 2021 va marca începutul revenirii, iar în 2022 toată lumea va trebui să tragă tare pentru a ne putea reveni. Criza are un efect pozitiv asupra start-up-urilor de tehnologie, dar dacă clienţii nu mai au bani atunci efectele negative vor veni şi în acest plan. Poate va fi mai uşor pentru start-up-uri şi companii de tehnologie decât pentru alte companii din alte domenii. Eu sunt foarte încrezător totuşi. Cel puţin pentru fondul nostru, după un prim an cu 15 investiţii - dacă anul acesta vom face 10 sunt foarte bucuros cu rezultatul, iar anul viitor se vor mai întâmpla câteva lucruri. Unul dintre acestea spre exemplu, care va avea un impact în mediul de investiţii din România, va fi listarea la bursă a UiPath. Când s-a listat Facebook la bursă în Silicon Valley în ziua aceea au apărut 10.000 de milionari. Oamenii care aveau opţiuni pentru acţiuni care erau prezenţi într-un fel sau altul. Nu 10.000, dar dacă măcar 100 de milionari vor apărea în România în ziua în care UiPath se va lista la bursă, oamenii aceştia care au fost printre primii angajaţi ai UiPath vor avea o confirmare în contul bancar că este bine să lucrezi într-un start-up şi că este bine să fi investit într-un start-up. Şi eu mă aştept ca o mare parte din aceşti 100 de milionari români în tehnologie, născuţi de UiPath să devină angel investors, să devină oameni care investesc în start-up-uri. Şi, de asemenea, fiindcă sunt oameni foarte deştepţi, mă aşteept să nu investească singuri, ca berbecii, mă aştept să vină şi să discute cu fonduri, mă aştept să aducă un fond de investiţii alături de ei, mă aştept să gândească şi din perspectiva construirii unui portofoliu de start-up-uri în care îşi plasează banii munciţi cu greu, nu doar aşa unul - două pariuri. Cifrele o demonstrează sunt multe materiale pe tema asta: ca angel investor dacă faci puţine investiţii şansele ca toate să-ţi moară sunt foarte mari. Dacă vrei cu adevărat ca activitatea să fie una profitabilă trebuie să investeşti într-un număr mare de start-up-uri chiar dacă faci plasamente mici. Mă aştept ca aceşti oameni care sunt super smart, care vor avea dintr-o dată capital disponibil făcut din tehnologie, să investească în tehnologie. Din perspectiva aceasta pentru mine anul următor şi anii următori vor fi foarte interesanţi pentru că vom avea mai mulţi angeli în România ceea ce este absolut extraordinar, noi întotdeauna lăsăm locuri alături de noi pentru angel investors.

Cristian Munteanu, managing partner Early Game Ventures: „Noi în Early Game spre exemplu o să avem o recoltă foarte bogată de toamnă. Ne uităm deja foarte activ -  suntem angajaţi în şase sau şapte deal-uri în prezent şi mai suntem în tatonări cu 3-4 alte start-up-uri.”

Roca X

1. În primele luni ale pandemiei, ca primă reacţie am văzut că mulţi investitori au preferat să observe şi să înţeleagă scenariile de dezvoltare, în timp ce în rândul fondatorilor au fost momente de panică pe care le-am pus în principal pe seama incertitudinii şi lipsei de informaţii de încredere, o provocare mult mai mare în special în cadrul startupurilor tinere unde nu exista practic aparatul necesar de informare şi validare care să le permită să gestioneze schimbările numeroase şi bruşte. Lockdown-ul a testat atât capacitatea de management de criză atât a antreprenorilor, cât şi a investitorilor. Odată depăşită prima reacţie, start-up-urile care prin însăşi natura lor aduc modele disruptive, innovative şi nasc provocări prin eficienţa multe status quo-uri, mulţi fondatori au tratat criza ca pe o oportunitate de creştere şi răsturnare a ierarhiilor - cu un feeling preponderent pozitiv în cadrul ecosistemului.

În ceea ce priveşte deciziile de investiţii din perioada aceasta, percepţia mea este că deşi sunt jucători care au fost prudenţi şi rezervaţi, zona de start-up-uri a devenit probabil mai atractivă din punct de vedere investiţii prin contrast cu volatilitatea anumitor pieţe. Creşterile puternice în domenii precum e-commerce, EduTech şi MedTech, cât şi în verticale precum analiza de date digitale şi machine learning / AI sunt evidente şi acestea aduc oportunităţi interesante.

Pandemia ne obligă pe toţi, indiferent de industrie şi poziţie, să adoptăm soluţii digitale la o rată accelerată. Aproape peste noapte am realizat că trebuie să ne adaptăm la o realitate în care echipele lucrează descentralizat şi în care toate resursele trebuie să fie disponibile oriunde. Acest fapt ne-a făcut să realizăm că multe procese tradiţionale pot fi digitalizate şi automatizate, iar asta a crescut apetitul pentru tehnologie şi inovaţie.

În opinia mea, acest context este foarte favorabil pentru întreaga industrie de tech, iar pentru start-up-uri şi investitori, este un moment crucial, în care trebuie să acţionăm, să luăm decizii mari de scalare sau pivotare, de implicare pe toate palierele.

2. Strategia noastră de susţinere a start-up-urilor este agnostică de industrie şi contextul actual nu a schimbat faptul că noi căutăm start-up-uri inovatoare, agile, cu modele de business flexible. Evident că în ecuaţia alegerii start-up-urilor viabile intră şi efectele evenimentelor actuale şi evoluţia pieţelor pe care acestea activează, dar paleta de modele de business şi creativitatea antreprenorilor cu care suntem în contact ne permit să identificăm oportunităţi în toate domeniile majore – eHealth, green energy, PropTech, FinTech, cybersecurity, ş.a.m.d., pe care ne axam deja. Un lucru important de menţionat este că trebuie să rezistăm tentaţiei unei redirecţionări către domenii care strict din punct de vedere contextual par o bună oportunitate, din perspectiva evenimentelor din aceste vremuri. Spre exemplu, deşi ar fi tentant să ne axăm pe food delivery mai degrabă cred că trebuie să încercăm să navigăm această incertitudine şi să ne concentrăm capacitatea de previzionare către ideile şi companiile care vor fi în focus după ce această furtună va trece.

Credem că în criză nu e bine să paralizăm, ci să acţionăm. Investiţiile nu trebuie să se oprească.

4.Având în vedere statutul actual al pieţei locale considerăm că evoluţia în următorul an îşi va menţine trendul pozitiv. Observăm o creştere în educaţia fondatorilor şi a investitorilor locali, ecosistemul devenind astfel mai interesant pentru investitorii externi şi oferind astfel companiilor de succes, acces la „later stage funding rounds”. Contextul actual va da naştere unei noi generaţii de investitori şi antreprenori capabile de a gestiona atât crizele de creştere cât şi ciclurile economice. Credem că urmează o perioadă de creştere puternică pentru zona de B2B/ enterprise software, deoarece noua realitate forţează atât companiile tradiţionale să se digitalizeze, cât şi pe cele noi să inoveze. Presiunea pentru digitalizare vine şi din partea consumatorilor - aceştia caută să se asocieze cu branduri care sunt percepute ca fiind inovative şi să evite cat mai mult interacţiunea directă.

Alexandru Bogdan, CEO Roca X: „Credem că în criză nu e bine să paralizăm ci să acŢionăm. InvestiŢiile nu trebuie să se oprească. În acest moment suntem in discuŢii CU şase noi companii româneşti şi nu numai, din domenii precum: FinTech, AdTech, MedTech ş.a.”

Simple Capital

1. Dacă ne uităm acum în urmă, impactul în zona de investiţii tech nu a fost nici pe departe aşa de mare sau de negativ cum ne-am fi aşteptat la începutul pandemiei. Sigur, a fost o perioadă de evaluare a situaţiei şi a comportamentului celorlalţi actori şi parteneri din piaţă. Însă după această fază iniţială, primul semestru s-a încheiat cu mai multe anunţuri de investiţii interesante, iar tendinţa continuă spre ceea ce poate fi un an investiţional foarte bun.

Dacă ne uitam dintr-o perspectivă mai largă, este probabil ca investiţiile în tehnologie să se accelereze chiar – pandemia ne-a arătat că tehnologia este din ce în ce mai mult „must-have”  şi nu „nice-to-have”. Atât în zona de business privat, cât şi în zona de administraţie, multe procese, operaţiuni şi interacţiuni care nu erau planificate să se deruleze cu sprijinul tehnologiei – sau cel puţin nu deocamdată - au virat rapid către această zonă, sub presiunea pandemiei. Pentru unele dintre acestea deja nu mai este cale de întoarcere – utilizatorii şi clienţii cer activ beneficiile, până acum opţionale, generate de folosirea tehnologiei.

2.Pentru Simple Capital, 2020 este un an de consolidare, după cele peste 10 investiţii de anul trecut. Ne-am concentrat pe investiţiile din portofoliu, să urmărim împreună cu start-up-urile evoluţia produselor şi proiectelor şi să ne asigurăm că menţinem direcţia de creştere - sau după caz să gestionăm împreună provocările generate de pandemie.

Strategia noastră de investiţii nu s-a schimbat prea mult de la momentul lansării – suntem interesaţi de firme profitabile aflate în faza de scalare a creşterii şi care ţintesc piaţa internaţională, dar şi de start-ups de tehnologie pre-revenue, cu produse care să rezolve probleme concrete ale utilizatorilor, cu potenţial de succes global.

3. Strategia de exit depinde de specificul fiecărei companii; de exemplu, pentru start-up-urile scale-up obiectivul este accesarea unei noi runde de investiţii, în timp ce pentru alte companii mature listarea la bursă poate fi modalitatea optimă de finanţare a creşterii. Nu excludem din principiu nicio variantă de creştere sau de exit.

4.Văd în piaţă din ce în ce mai multe start-ups atât pre-revenue cât şi post-revenue, cu perspective de succes bazate pe inovaţie, proprietate intelectuală şi clienţi existenţi, care vin către noi ca să îi ajutăm să crească internaţional, aşa cum facem deja cu firmele în care am investit.

Eu sunt încrezător în succesul start-up-urilor româneşti pe piaţa internaţională, aşa că voi continua să investesc bani, timp şi know-how în lansarea şi creşterea pe piaţa globală a companiilor româneşti de tehnologie.

Andrei Pitiş,  fondator Simple Capital: „Avem câteva discuŢii deschise, în diferite stadii – una dintre investiŢii a fost anunŢată chiar foarte recent – este vorba despre YummDiet, o platformă de diete şi well being. Am investit de asemenea anul acesta în Galileo XP – un start-up centrat pe educaŢie înregistrat în Marea Britanie, fondat de antreprenorul Vlad Stan.”

Seedblink

1. În general sectorul tech a fost „avantajat” de situaţia actuală din punctul de vedere al businessului pentru că a fost accelerată digitalizarea şi apetitul pentru soluţii tehnologice inovative, atât din partea consumatorilor individuali, cât şi a celor instituţionali.

2. Din punctul de vedere al finanţării, interesul investitorilor s-a manifestat în continuare în mod concret, cu mai multă prudenţă la începutul crizei sanitare. Există şi acum câteva excepţii din categoria ”wait and see”. Zona de deep tech, cybersecurity, health-tech, edu-tech, conectivitate şi digitalizare instituţională au o tracţiune dovedită, se prefigurează de asemenea interes pentru platformele tehnologice din zona de sustenabilitate/eco.

4. Noi vedem că interes şi bani există pentru acest sector, succesele din punctul de vedere al atragerii de fonduri vor depinde de gradul de inovare, dar în egală măsură de pregătirea start-up-urilor din punct de vedere  experienţă de business, validare de către piaţă şi nu în ultimul rând comunicare eficientă şi activă. Evident că piaţa va fi într-o permanentă volatilitate, inclusiv din perspectiva cererii aşa că adaptarea şi pivotarea vor fi atribute critice al start-up-urilor.

Andrei Dudoiu,  cofondator şi CEO SeedBlink: „Acum am ajuns în faza de creştere accelerată ŞI, PENTRU CĂ AM REUŞIT SĂ CREŞTEM ECHIPA, să stabilizăm platforma şi mecanismele interne, vom tura motoarele la un ritm de o listare nouă pe săptămână. Sperăm că vom depăşi 4 milioane euro strânse în regim de equity crowdfunding până la finalul anului.”

Cum văd companiile IT listate la bursă ecosistemul local de start-up-uri şi cum a fost experienţa lor de finanţare?

După discuţia cu fondurile, Business MAGAZIN a adresat un set de întrebări şi unora dintre companiile din IT de pe piaţa locală care s-au listat la Bursă pentru a se finaţa:

1.Cum vedeţi în prezent ecosistemul local de start-up-uri tech? Cum a evoluat în ultimii ani? V-aţi schimbat ceva în strategia de investiţii ca urmare a contextului în care ne aflăm acum? Căutaţi un anumit tip de start-up-uri?

2. Cum a fost experienţa voastră de finanţare prin bursă? De ce aţi ales să vă finanţaţi prin bursă?

3. Care sunt avantajele finanţării prin bursă faţă de finanţarea de la un fond privat sau prin equity crowdfunding? Dar dezavantajele?

4. Ce sfat aţi da acum unui start-up tech care are nevoie de finanţare? Ce metodă de finanţare să aleagă?

Bittnet

1. Ca orice ecosistem, el devine din ce în ce mai valoros pe măsură ce există mai mulţi membri în componenţă, bucurându-se de „network effects”. Cu alte cuvinte, cred că în fiecare nou an, evoluţia faţă de anii anteriori este „mai puternică”. Există acum numeroase acceleratoare, platforme de crowdfunding, cercuri de investitori, platforme de investiţii, pentru toate etapele de dezvoltare a unui business, inclusiv pentru faza de start-up. Menţionez trei platforme care cred că au un impact deosebit: Commons, Seedblink şi Roca X, parte a grupului Impetum.

2. Pentru Bittnet, primii cinci ani ai călătoriei în calitate de companie listată au fost chiar mai reuşiţi decât puteam spera. Am atras aproape 60 milioane lei finanţări, atât ca „equity” cât şi ca „debt”, ceea ce ne-a permis să ne păstrăm un ritm accelerat de creştere de aproximativ 70% atât în cazul veniturilor, capitalurilor proprii, activelor, dar şi, ca urmare a tuturor acestora – al capitalizării bursiere.

Am început călătoria în aprilie 2015, după ani de creştere accelerată, premiată de Deloitte sau FT, cu pariul că „drumul dinainte este mai lung decât drumul din urmă”. Eram atunci o companie cu afaceri de aproximativ

8 milioane lei şi 15 membri în echipă. Cinci ani mai târziu, folosind finanţarea atrasă prin mecanismele bursiere, suntem un grup de companii cu afaceri de 100 milioane lei, peste 100 membri în echipă, şi o capitalizare de 150 milioane lei (versus 7,5 la începutul tranzacţionării). Cu alte cuvinte, acţiunile BNET au fost cea mai bună investiţie a ultimilor cinci ani pe Bursa de la Bucureşti.

Am ales să ne finanţăm prin mecanismele pieţei de capital deoarece am crezut mereu că a deveni companie publică este un pas natural în evoluţia oricărei companii, şi trebuie doar ales cu grijă momentul.

3. Din punctul de vedere al companiei şi al antreprenorilor, piaţa de capital este un mediu organizat, reglementat, cu reguli simple şi echitabile, păstrând un echilibru între investitori, fondatori şi management. Piaţa de capital îţi oferă acces continuu la capital răbdător, dar rezolvă şi prin însăşi definiţia ei, problema de lichiditate (exit) a investitorilor – deci elimină toate problemele din discuţiile cu fondurile de tip PE. Pentru dimensiunea noastră curentă (şi numărul de investitori pe care îi ţintim), crowdfundingul nu poate reprezenta o alternativă. Asta nu înseamnă că nu este o sursă bună de finanţare pentru companii de o dimensiune mai mică decât suntem noi azi. Sigur ne-ar fi prins bine în 2012 sau 2014 să fi fost atât de dezvoltat acest segment.

4. Ca întotdeauna: cashflow-ul pozitiv generat de atenţia acordată subiectului. Clienţii sunt cea mai bună sursă de finanţare. Ca şi surse de finanţare în sensul întrebării, cred că platforme precum TechAngels sau Roca X, fonduri precum Simple Capital caută mereu noi plasamente şi sunt nişte investitori serioşi, care aduc şi experienţă de management şi contacte, nu doar bani. De asemenea cred că Seedblink este o platformă unde companiile de tehnologie ar trebui să caute finanţare.

Cristian Logofătu, cofondator şi director financiar Bittnet: „Am început călătoria în aprilie 2015, după ani de creştere accelerată. Eram atunci o companie cu afaceri de aproximativ 8 milioane lei şi 15 membri în echipă. Cinci ani mai târziu, folosind finanţarea atrasă prin mecanismele bursiere, suntem un grup de companii cu afaceri de 100 milioane lei, peste 100 membri în echipă, şi o capitalizare de 150 milioane lei (versus 7,5 la începutul tranzacţionării).”

Ascendia

1. Ecosistemul local de start-up-uri tech s-a maturizat mult faţă de ce era acum 13 ani, când am început noi Ascendia. Există acum acceleratoare locale, comunităţi mature de business, există şi ceva mai mulţi angel investors, chiar şi crowdfunding. Este o evoluţie frumoasă pe toate planurile. În continuare este dificil să îţi dai seama ce start-up-uri vor reuşi, oricâtă analiză ai face înainte, dar se finanţează mult mai multe acum şi şansele industriei din care fac parte cresc în acest fel. Chiar şi atunci când dai greş, cineva poate învaţă din experienţa ta.

2. Am listat Ascendia pe AeRO BVB în 2016, cu succes. Un proces care ni s-a părut complicat atunci - privind retrospectiv nu a fost însă dificil. A fost un foarte bun moment de vizibilitate, nu atât de important din punctul de vedere al atragerii de fonduri. Apoi, în 2019,  am făcut prima noastră emisiune de obligaţiuni, beneficiind de mecanismele şi mai ales de validarea bursei. Această finanţare a fost mai importantă pentru noi. Dacă eşti listat pe bursă şi ai rezultate, este destul de uşor să te finanţezi mai departe, tot prin mecanismele ei. Deci imediat ce reuşeşti prima atragere de capital, următoarele runde sunt un pas natural pentru finanţarea afacerii. Aş spune totuşi că pentru companiile din IT ecosistemul bursier oferă alte oportunităţi decât cele ale ecosistemului existent în jurul companiilor tech (mult mai dezvoltat, mai ales afară).

3. Ca la multe alegeri ce trebuie făcute în viaţa unei companii, vei avea şi plusuri, dar şi minusuri atunci când alegi un instrument financiar. Atunci când decizi finanţarea prin bursă vei avea avantajele clasice de: atragere de resurse financiare ceva mai uşor faţă de a le atrage din piaţa bancară, vei beneficia de mai multă vizibilitate şi prestanţă. Mulţi ar trece pe listă şi evaluarea companiei la un preţ corect - aici aş spune că lucrurile nu sunt aşa sigure pentru că profilul investitorului la bursă este diferit de cel de tip venture capital - spre exemplu şi evaluările diferă mult întrucât nu modul de calcul diferă, ci ceea ce contează în acest calcul diferă de la un tip de investitor la altul (adică pe lângă cifre, contează istoricul şi notorietatea companiei, experienţa echipei manageriale, maturitatea echipei existente, a produselor existente şi a celor în lucru, perspective ale produselor etc). Practica bate teoria, deci. Dacă eşti o companie ceva mai mică, pot spune că lichiditatea scăzută şi numărul relativ mic al investitorilor de la BVB vor genera o evaluare discutabilă a companiei. Este bine să diversifici instrumentele şi să accesezi bani atunci când ai nevoie şi poţi să îi iei, din surse multiple. Când vorbim de fonduri private şi de equity crowdfunding, lucrurile devin mai palpitante. Pentru noi, faptul că avem vechime în piaţa de e-learning ne ajută la atragerea fondurile private. Multe companii nu ar avea nicio şansă dacă nu ar exista o recomandare serioasă sau vechime. Finanţarea prin fonduri private este ceva ce se face de foarte mult timp şi din această cauză vine cu multe reguli ataşate. Un mare plus la fondurile private, ceea ce dorim şi noi acum pentru Ascendia, este că de obicei fondul ce intră în acţionariat este smart money, adică se va implica activ în dezvoltarea companiei.

Equity Crowdfundingul este „the new kid on the block” şi vine cu multe avantaje pe partea de uşurinţă de accesare, evaluare a companiei, condiţii şi mai ales publicitate. Este o variantă foarte bună pentru companiile aflate la început de drum. Acum, care este răspunsul corect? Ce mod de finanţare ar trebui accesat? Cu siguranţă toate, dar în momente diferite, în funcţie de nevoile companiei şi gradul său de maturitate.

4. Oportunităţi de finanţare sunt destule, capcane de 10 ori mai multe. O să pornesc totuşi de la ceva ce nouă ne-a luat foarte mult timp să înţelegem. Este foarte important să alocaţi din puţinul avut iniţial şi în marketing şi în vânzări, nu doar în partea tehnică a produsului. Acest aspect va conta foarte mult atunci când veţi dori să atrageţi investitori.

În Romania zona de equity crowdfounding este mai sigură decât zona de angel investors, dar pierde la implicare. La angel investors, cu ceva mai mult studiu poţi să atragi oameni foarte interesaţi să se implice activ în companie, oameni care şi-au dezvoltat sisteme reale pentru a ajuta start-up-urile. Aici un angel investor bun va ştii să nu ia un pachet prea mare de equity pentru a stimula fondatorii să continue activ munca. Aş recomanda ca la o primă tură de finanţare să nu ofere mai mult de 15-20% din acţiunile companiei - va avea nevoie de aceste părţi sociale pentru finanţări viitoare şi cu cât “consumă” mai mult la început, cu atât îi va fi mai greu ulterior.

Cosmin Mălureanu, cofondator şi CEO al Ascendia: „În acest moment am ajuns la o capitalizare de circa 2 milioane de euro. Spunem noi că este un preţ subevaluat prin comparaţie cu alte companii finanţate prin alte instrumente decât prin bursă. Totuşi, sperăm să vedem o evaluare (mai) corectă curând, chiar dacă contextul este unul problematic la nivel global.”

Life is Hard

1. Ecosistemul de start-up-uri este încă la inceput, dar începe să se cristalizeze şi să se contureze. Putem vorbi despre o uşoară cristalizare în 2-3 direcţii: healthtech, fintech şi proptech. Foarte mult au ajutat la dezvoltarea ecosistemului acceleratoarele şi VC-urile locale precum ROCA X, Gapminder sau platforma de crowdfunding locală Seedblink, care până în acest moment a derulat peste 15 campanii de crowdfunding. Este important pentru start-up-urile în early stage să aibă la dispoziţie mecanisme de accelerare şi preaccelerare.

2. Am ales să ne listăm pe bursă pentru a creşte gradul de încredere al partenerilor si clienţilor noştri în companie şi pentru a avea o valoare real time a businessului nostru. Până în 2020 am urmărit o dezvoltare organică, iar în acest moment strategia noastră vizează o creştere accelerată prin achiziţii de noi companii. În acest demers ne vom folosi în mare parte de emisiuni de obligaţiuni pentru a putea finanţa viitoarele achiziţii.

3. Bursa oferă mecanisme relativ uşoare de finanţare: emisiuni de obligaţiuni, emisiuni de acţiuni, la costuri accesibile pentru companii. Observăm că în ultimii doi ani tot mai multe companii, chiar si cele nelistate, au ales bursa ca mecanism de finanţare pentru afacerile lor,  prin emisiunea de obligaţiuni.  Nu trebuie sa fii companie listată pentru a emite obligaţiuni pe bursă.

4. Depinde foarte mult de nivelul de maturitate la care se află start-up-ul. Dacă vorbim despre start-up-uri în fază incipientă, recomand finanţarea din fonduri proprii sau prin crowdfunding. Dacă vorbim despre start-up-uri care deja au tracţiune în piaţă, o bază de clienţi şi revenue stream recurente, investiţiile succesive din partea VC-urilor sunt o variantă bună de finanţare pentru a asigura creşterea rapidă a start-up-ului. Să nu uităm de smartmoney, adică acei investitori care, pe lângă bani, vin şi cu know-how-ul şi conexiunile de networking şi pot aduce un aport semnificativ businessului, de foarte multe ori acest aport fiind mult mai important decât aportul în bani.

Bursa nu o văd ca pe o alternativă viabilă pentru startup-uri. Bursa devine interesantă doar în momentul în care vorbim deja despre companii mature, consacrate.

Finanţările prin fonduri europene pot fi o alternativă pentru finanţarea unor proiecte, dar tot aşa: start-up-ul trebuie să dovedească un minim de bonitate economică, să aibă un istoric financiar pozitiv şi capacitate de cofinanţare a proiectului - lucru destul de greu de îndeplinit pentru majoritatea start-up-urilor.

Erik Barna, fondator şi CEO Life is Hard: „Am ales să ne listăm pe bursă pentru a creşte gradul de încredere al partenerilor si clienţilor noştri în companie şi pentru a avea o valoare real time a businessului nostru. Până în 2020 am urmărit o dezvoltare organică, iar în acest moment strategia noastră vizează o creştere accelerată prin achiziţii de noi companii. ”

Urmărește Business Magazin

Citeşte pe MonitorulApararii.ro

ALEPH STORY: Cum au vândut toate guvernele cea mai valoroasă resursă a României în Occident, punând în pericol chiar viitorul ţării? O discuţie cu Cristian Hostiuc, ZF şi Costi Mocanu, Aleph News-STIU

ZF.ro
Este OFICIAL! Un nou brand de modă cu preţuri mici a intrat în România. Reduceri de 80% la peste 3.000 de mărci Este OFICIAL! Un nou brand de modă cu preţuri mici a intrat în România. Reduceri de 80% la peste 3.000 de mărci
Criza accelerează puternic aceste joburi. În ce zonă trebuie să vă uitaţi pentru viitor
Mediafax
Riadul neagă orice împlicare în asasinarea directorului programului  nuclear din Iran: „Nu este politica Arabiei Saudite să se lanseze în asasinate” Riadul neagă orice împlicare în asasinarea directorului programului nuclear din Iran: „Nu este politica Arabiei Saudite să se lanseze în asasinate”
Marea Britanie a devenit prima ţară din lume care a aprobat vaccinul împotriva COVID-19 produs de Pfizer / BioNTech pentru utilizare pe scară largă
MonitorulApararii
Aliaţi şi inamici ai României, cei dintotdeauna şi cei de acum Aliaţi şi inamici ai României, cei dintotdeauna şi cei de acum
1 Decembrie, prin ani. Povestea continuă
MonitorulPartidelor
Nicuşor Dan anunţă cu cine votează la parlamentare Nicuşor Dan anunţă cu cine votează la parlamentare
Politician, înaintea alegerilor parlamentare: E disperare mare
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Şuhan: Vinovaţii fără vină COMENTARIU Valeriu Şuhan: Vinovaţii fără vină
Victimă a violenţei domestice ne întoarcem la ei pentru că nu avem alte pârghii. Ce se află în spatele lui ”se va schimba”

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.