MOSTENIREA COMUNISTA: In plan social, Romania a pornit in decembrie 1989 cu un handicap serios fata de tarile central-europene. In Cehoslovacia, Ungaria si Polonia, in urma Primaverii de la Praga si, respectiv, a reformei lui Kadar si a valului reformist incurajat de Rakowski, se formase chiar in perioada finala a comunismului un puternic strat social intermediar cu un nivel material si cultural de viata tipic clasei mijlocii (casa in proprietate, automobil, cheltuieli culturale semnificative, vacante in strainatate). Desi statistica oficiala ocolea acest fenomen, sociologii occidentali apreciau aceasta clasa mijlocie emergenta la cote de circa 30% din populatia activa in Cehoslovacia, in Ungaria 20-25%, iar in Polonia 15%. In Romania, ponderea unei categorii sociale mai instarite - exceptand nomenclatura de partid - reprezenta doar 4-5% din populatia activa. Ca structura sociala, Romania anului 1989 ramanea devotata tripticului stalinist: doua clase (muncitorimea si taranimea), plus o categorie sociala, intelectualitatea.

POSTDECEMBRIST: 1990 si 1991 au fost ani de incremenire a structurii sociale, din cauza orientarii sociale conservatoare a FSN. Transformarile incep sa apara dupa 1995: clasa muncitoare se afla in plina decadere, scade numeric si isi pierde prestigiul social (cultivat de partidul lui Ion Iliescu dupa 1990), iar taranimea e scindata (ca urmare a promulgarii in 1991, sub guvernul Petre Roman, a Legii Fondului Funciar - o reforma agrara tip secol al XIX-lea, cum o eticheteaza Silviu Brucan, care a faramitat la maximum suprafata arabila a tarii si a devastat infrastructura agriculturii romanesti).

ACUM ZECE ANI: Incep sa apara, in schimb, noile forte sociale: clasa mijlocie si un strat superior de miliardari (upper middle class). In campania electorala din 1996 se face simtita pentru prima data prezenta noilor clase sociale. Clasa mijlocie (de ordinul sutelor de mii) si capitalistii (zeci de mii) coloreaza o parte a spectrului politic, determinand afirmari mai cutezatoare in programele partidelor politice, oscilatii semnificative in sanul puterii, si deplasand spre centru-dreapta punctul de atractie al mediului politic.

CU FORCEPSUL: Cum a luat nastere la noi clasa mijlocie? Cu forcepsul. Economia de piata nu prinde viata si nu poate functiona numai cu muncitori si tarani. Ea are nevoie de negustori si intermediari, antreprenori si patroni, vanzatori si afaceristi, chiaburi si agronomi. De aceea, formarea acestei clase este vitala si urgenta. Ea nu poate urma ritmul lent de decenii din Occident. Am fost martorii unei aparitii sociale abrupte, fortate, accelerate, in care scopul scuza mijloacele, scrie Brucan.

PRIMII CAPITALISTI: Dupa revolutia din decembrie 1989, clasa capitalistilor s-a format in principal pe socoteala statului administrator al tuturor bogatiilor, prin rapt din valorile imobiliare, din fondurile fixe si chiar din capitalul social al intreprinderilor de stat. Bineinteles, in primele randuri ale acestui rapt pe scara larga s-au aflat nomenclatura de partid si birocratii de stat, inclusiv securistii aflati in pozitii strategice care le permiteau sa opereze in graba si cu cea mai mare eficacitate. (Silviu Brucan descrie in cartea sa "Stalpii noii puteri in Romania" cum au aparut primii miliardari la noi).

PRIMUL ELECTORAT: La alegerile din 2004, Alianta s-a pozitionat ferm la centru-dreapta, indreptandu-si atentia mai ales spre clasa mijlocie. Punctul cel mai senzational al programului sau a fost cota unica de impozitare de 16%, inclusiv reducerea cotei impozitului pe profit de la 25% la 16%. Desi cota unica este inechitabila din punct de vedere social, ea este menita sa satisfaca in mod evident mediul de afaceri si astfel sa atraga si categoriile sociale care-si pun sperante in dinamizarea economiei. Reactia PSD nu a intarziat sa apara. Liderul de atunci Adrian Nastase considera ca PSD trebuie sa-si creeze pe langa bazinul sau electoral traditional, "un al doilea bazin electoral din clasa mijlocie".