MULTIPLICATORII DE BANI

Postat la 06 iunie 2006 1 afişăre

Au pe mana zeci sau sute de milioane de dolari sau euro, iar treaba lor - ca si a altor manageri, de altfel - este sa gaseasca afaceri bune unde sa-si plaseze banii ca sa obtina profit. Spre deosebire de ceilalti manageri insa, ei trebuie sa gaseasca afaceri care pot fi vandute peste cativa ani cu mult mai mult decat au fost cumparate.

Au pe mana zeci sau sute de milioane de dolari sau euro, iar treaba lor - ca si a altor manageri, de altfel - este sa gaseasca afaceri bune unde sa-si plaseze banii ca sa obtina profit. Spre deosebire de ceilalti manageri insa, ei trebuie sa gaseasca afaceri care pot fi vandute peste cativa ani cu mult mai mult decat au fost cumparate.

 

Intr-o vila discreta, de pe o straduta ingusta din centrul Bucurestiului, se afla birourile uneia dintre cele mai mari companii de investitii din Europa Centrala, Advent. Sefa biroului, Emma Popa-Radu, in varsta de 32 de ani, nu este o persoana foarte cunoscuta publicului larg, dar de numele ei se leaga cateva dintre cele mai mari tranzactii incheiate in Romania.

 

Printre fondurile de investitii cu activitate sustinuta in Romania, Advent este privit drept un "campion" al exit-urilor (tranzactii de vanzare a participatiei la o companie in care fondul s-a implicat). De-a lungul timpului, fondurile administrate de Advent si-au multiplicat de cateva ori banii investiti in companii cu renume, precum Mobifon-Connex (preluat anul trecut de Vodafone) sau Terapia (achizitionata recent de producatorul indian Ranbaxy).

 

"Pana acum, in Romania am iesit pe plus", spune Emma Popa-Radu. Cutuma industriei prevede ca, in general, sa nu se dezvaluie randamentul pe anumite investitii, ci pe tot portofoliul fondului. De aceea, in pofida faptului ca anumite sume au fost deja publicate, reprezentanta Advent prefera sa nu ofere date concrete despre rentabilitatea investitiilor din Romania ale companiei. Potrivit datelor comunicate deja, se poate estima insa ca Advent a scos din Romania de 5-6 ori mai multi bani decat a bagat.

 

Un randament mediu de 500% nu este un lucru comun in industria de private equity, desi au fost tranzactii, inclusiv in Romania, in care fondurile au incasat chiar de mai bine de zece ori decat au investit. "500% pentru o perioada de cativa ani este foarte mult pentru intreg portofoliul unui fond. Pe un singur proiect este posibil", apreciaza Francisc Bodo, investment director in cadrul GED Capital. GED este o companie care administreaza fonduri de investitii in Peninsula Iberica si in Europa de Est si care a avut, la randul ei, cateva exit-uri foarte profitabile. Primul fond al GED destinat pietei romanesti, Fondul Roman Post-Privatizare (FRPP) a fost actionar la companii precum Sicomed, Arctic, IRIDE, Adesgo sau PC Net si mai are participatii la patru firme, intre care cea mai rasunatoare este Continental, care administreaza lantul hotelier omonim. Anul trecut, GED a incheiat cea mai mare tranzactie a sa din Romania - vanzarea producatorului de medicamente Sicomed catre cehii de la Zentiva. Fondul de investitii a obtinut din aceasta tranzactie 40 de milioane de euro, de sase ori mai mult decat a investit.

 

Ca un randament cu multe zerouri nu este imposibil de obtinut in Romania o demonstreaza si cea mai recenta tranzactie. Grupul General Electric, prin divizia GE Money, a anuntat saptamana trecuta ca va cumpara, pentru 140 milioane de euro, trei companii de servicii financiare. Actionarul majoritar al celor trei este Fondul Romano-American de Investitii (RAEF).

 

RAEF urmeaza sa incaseze circa 100 de milioane de euro, adica de sapte ori mai mult decat a investit, potrivit lui Horia Manda, senior vicepresident si chief investment officer al RAEF. GE Money va prelua in cursul acestui an firma de consumer finance Ralfi (care ofera credite de consum sub marca Estima Finance), societatea de credit ipotecar Domenia Credit si una dintre cele mai mari companii de leasing independente din Romania, Motoractive.

 

"Tranzactia a fost gandita de la bun inceput pentru vanzarea impreuna a celor trei firme", spune Horia Manda. Procesul a inceput in septembrie anul trecut, cand RAEF a vrut sa testeze interesul investitorilor, inclusiv dorinta de a prelua doua sau trei companii sau doar una singura. Fondul a primit mai mult de 14 scrisori de interes, dupa care a urmat o a doua etapa, a ofertelor angajante, iar la sfarsitul lunii martie a fost ales investitorul cu care s-a incheiat tranzactia, povesteste Manda.

 

Toate cele trei societati au fost create de la zero de RAEF, pe parcurs fondul atragand si alti parteneri. De exemplu, la Ralfi mai este actionar si retailerul de electrocasnice Domo Retail, in timp ce in Domenia Credit si Motoractive este implicat un alt fond - Deutsche Investitions und Entwicklungsgesselschaft DEG, parte a grupului KfW. Mai mult, la Domenia mai este actionar si BERD. GE Money va prelua si partea Domo Retail din capitalul Ralfi si a anuntat ca va incheia in scurt timp acorduri si cu ceilalti actionari. "Procesul de vanzare a fost destul de complex pentru ca a inclus trei companii care actioneaza pe piete diferite, chiar daca tot in domeniul serviciilor financiare, si pentru ca sunt si actionari minoritari - care nu sunt aceiasi la toate cele trei", explica Manda.

 

In cei zece ani de cand lucreaza la RAEF, Horia Manda, acum in varsta de 45 de ani, s-a ocupat de cateva zeci de tranzactii. Daca, din punct de vedere financiar, vanzarea "la pachet" a celor trei firme este cea mai mare a fondului, "poate ca, din punct de vedere economic si social, implicarea in privatizarea Bancii Agricole, alaturi de Raiffeisen, a fost cea mai importanta afacere", crede Manda. O alta tranzactie la care tine foarte mult este si vanzarea Bancii Romanesti catre National Bank of Greece (NBG).

 

"Totusi, emotional, cel mai mult ma simt legat de Motoractive, Domenia Credit si Ralfi, pentru ca au fost companii create de noi de la zero, pe care le-am crescut si pe care le-am vandut. Pe un pret foarte bun". Si nu numai pretul a fost bun, ci si intentia celor de la GE de a continua ideea de creare a unei platforme comune pentru operatiunile celor trei companii, plan inceput de RAEF. Sectorul serviciilor financiare este acum unul dintre cele mai active de pe piata romaneasca. Anul trecut, grupul bancar BNP Paribas, prin divizia de credite de consum Cetelem, a preluat o alta companie de consumer finance din Romania, Credisson. Credisson a fost desprinsa din retailerul de electrocasnice Flanco si avea ca actionar majoritar compania de investitii Oresa Ventures. La un pret de circa 40 de milioane de euro si o investitie initiala de 3,5 milioane de euro, randamentul obtinut de Oresa depaseste 1.000%. Totusi, astfel de randamente sunt conjuncturale, apreciaza Laurentiu Ispir, investment officer la Oresa Ventures. "Ele reflecta mai degraba interesul deosebit al unor investitori strategici pentru o piata sau o cerere mai mare decat valoarea unei companii obtinuta prin metode de evaluare", spune Ispir.

 

Cert este ca pretul activelor romanesti a crescut foarte mult in ultimii ani, lucru reflectat, de exemplu, si de pretul pe care s-au angajat sa-l plateasca austriecii de la Erste pentru cumpararea Bancii Comerciale Romane (BCR). Ca o paranteza, si aici putem vorbi de un exit foarte bun pentru doua institutii - ce-i drept de o cu totul alta scala - BERD si IFC, care vor castiga de opt ori mai multi bani decat au platit in 2003 pentru pachetul de 25% din BCR. Si, desi castiga la vanzare, fondurile sunt constiente ca preturile mari care se practica deja in Romania nu le sunt favorabile.

 

"Partea proasta a aderarii la UE este scumpirea activelor. Apropierea preturilor de cele din vest este periculoasa", spune Jacek Siwicki, managing partner in cadrul Enterprise Investors, societate ce administreaza mai multe fonduri de investitii regionale. Preturile la care s-au realizat unele din ultimele tranzactii de pe piata sunt destul de mari si pentru investitorii strategeci, dar par si mai mari pentru un investitor financiar, conchide el. "Acum e un moment propice pentru vanzatori, dar noi nu prea avem ce vinde", rezuma Cristian Nacu, vicepresident al Enterprise Investors (EI), care a facut pana acum un singur exit pe piata romaneasca. Unul dintre fondurile administrate de EI a facut parte dintr-un consortiu, condus de AIG New Europe Fund, care a detinut un pachet minoritar din capitalul operatorului de telefonie mobila MobilRom, transformat ulterior in Orange.

 

"Investitia a asigurat un randament de aproape patru ori", spune Nacu. El completeaza ca, in medie, investitiile realizate din toate cele cinci fonduri administrate de EI au adus cam de 2,5 ori mai multi bani. In ceea ce priveste investitia in Orange, Nacu spune ca "tinand cont de faptul ca nu a fost un volum foarte mare de munca, este un randament foarte bun". Fondurile ar fi putut obtine si mai multi bani, dar pachetul lor a fost cumparat de France Telecom, care era oricum actionarul majoritar al companiei. "Nu poti sa concurezi cu un strategic hotarat", arata oficialul EI.

 

Fondurile de investitii au finantat si dezvoltarea celuilalt mare operator de telefonie mobila - Mobifon-Connex, preluat anul trecut de Vodafone. Un alt consortiu de fonduri, din care a facut parte si Advent, a intrat in 1998 in actionariatul Mobifon.

 

Emma Popa-Radu era atunci la prima tranzactie: "Practic, am sarit in apa de la inceput, ca atunci cand inveti sa inoti, iar pe noi ne-au aruncat in capatul cel mai adanc". La momentul respectiv, intrarea fondurilor in actionariatul Connex era cea mai mare tranzactie de private equity din Romania, in valoare de 85 de milioane de dolari. "Cand am inceput sa lucrez cu Advent tocmai terminasem facultatea", spune ea. Iar aceasta tranzactie a fost o buna scoala: "Erau discutiile cu fondurile din consortiu, procesul de due-diligence, o piata noua, o firma infiintata doar de un an de zile, dar care depasise orice asteptari si trebuia sa-ti dai seama cat mai poate sa creasca". Advent isi facuse totusi intrarea in Romania cu doi ani mai devreme, prin achizitia unui producator regional de bere. Prin achizitii si crestere organica, Brewery Holdings (firma creata de fondurile de investitii administrate de Advent si Jupiter Asset Management) a ajuns in 2000 la o cota de 20% din piata romaneasca a berii. Venirea in Romania a unor mari producatori internationali a intensificat concurenta, dar a si creat premisele unui exit. In 2000, Brewery Holdings ajunsese numarul unu pe piata berii, cu o cota de 20%. In acelasi an, Advent si Jupiter au scos compania la licitatie, cumparatorul fiind desemnat concernul austriac Brau Union, numarul doi pe piata. Austriecii au fost preluati ulterior de Heineken.

 

Prin vanzarea Brewery Holdings, potrivit European Venture Capital Association (EVCA), Advent si-a multiplicat de 4,2 ori investitia. Iesirea din Connex a avut loc in 2004, cand actionarul majoritar al Mobifon, Telesystem International Wireless (TIW), a rascumparat actiunile fondurilor in schimbul unei sume in numerar si al unui pachet de actiuni TIW. Nu s-a comunicat cat au incasat in final fondurile, dupa tranzactia prin care Vodafone a cumparat Connex si celalalt operator de telefonie detinut de TIW, in Cehia, Oskar Mobil. Dar, pe baza evaluarilor din piata facute la momentul intrarii si cel al vanzarii, se poate estima ca fondurile de investitii au incasat de sase ori mai mult decat au platit in 1998, fara a include si dividendele distribuite in timp.

 

In spatele acestor cifre stau perioade intregi de munca sustinuta si negocieri indelungate, cu multe momente sensibile in care tranzactia putea sa cada. Horia Manda spune ca in ultima saptamana dinaintea semnarii nu a dormit prea multe nopti. Emma Popa-Radu a mancat multa ciocolata in perioada vanzarii Terapia. De multe ori, nici macar dupa ce s-au pus ultimele iscalituri pe contracte, nu urmeaza euforia. "Dupa semnare, urmeaza alte hartii, aprobari ce trebuie obtinute, anunt in companie, anunt in presa, presa bate la usa, speculatii, nu prea ai timp sa te gandesti la ce ai facut", spune Emma Popa-Radu. Iar inainte de definitivare, toata lumea incearca sa nu "transpire" nici o informatie.

 

"Am fost dezamagiti cand in presa au aparut niste zvonuri care erau departe de sumele pe care le discutam la momentul respectiv. Pe de alta parte, nici nu poti sa zici «nu incepe cu 2, incepe cu 3»", isi aminteste reprezentanta Advent. Cu doua saptamani inainte de anuntarea vanzarii Terapia, presa indiana scria ca ofertele depuse de doua companii din India, Lupin Laboratories si Ranbaxy, pentru producatorul roman de medicamente se situeaza la circa 200 de milioane de dolari. Ulterior, s-a anuntat ca Ranbaxy va plati 324 de milioane de dolari pentru pachetul de actiuni al Advent.

 

Reprezentantii fondurilor afirma ca exiturile spectaculoase din ultimul timp se datoreaza imbunatatirii mediului de afaceri si cresterii economice sustinute incepand din 2000. "Investitorii au inteles ca piata romaneasca a crescut si ca aderarea la UE va duce la o crestere si mai importanta", este de parere Horia Manda. Viteza cu care vine Romania din urma influenteaza preturile platite de investitorii strategici, crede Cristian Nacu de la Enterprise Investors. Probabil ca aceasta situatie nu va mai dura mult, pentru ca este greu de crezut ca dupa cinci ani de crestere economica spectaculoasa vor urma alti cinci ani similari. "Din experienta altor tari, cred ca lucrurile se vor mai aseza si nu vor mai fi atatea preturi spectaculoase", afirma Nacu.

 

Va fi din ce in ce mai dificil sa obtii peste 500%, apreciaza si reprezentantul RAEF. "Astfel de randamente nu sunt specifice unei economii dezvoltate, cu exceptia unor sectoare ca IT sau biotehnologia, in care riscurile sunt foarte mari". Pe de alta parte, Romania inca nu aspira la statutul de piata dezvoltata nici macar in domeniul private equity. Pe plan mondial, in aceasta industrie se invart sume fabuloase. Potrivit statisticilor EVCA, in 2005, numai in Europa fondurile au atras nu mai putin de 60 de miliarde de euro. In acelasi an, plasamentele facute se situeaza in jurul nivelului de 40 de miliarde de euro. Din aceste valori, o mica parte revine si pietei romanesti. Potrivit estimarilor industriei, mai multe companii de administrare ar putea avea circa jumatate de miliard de euro disponibili pentru Romania. Cum acesti bani trebuie plasati, pentru a aduce randamente mai mult sau mai putin spectaculoase, administratorii fondurilor nu apuca intotdeauna sa se felicite pentru exitul taman incheiat. Emma Popa-Radu dixit: "Se intampla atat de multe lucruri in acelasi timp, incat nu apuci sa te duci acasa si sa zici: «Da, am facut o treaba buna». Deja lupti pe un alt proiect".

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
MULTIPLICATORII DE BANI
/cover-story/multiplicatorii-de-bani-1051477
1051477
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.