Christina Verchere, CEO al OMV Petrom: Tranziţia nu se va produce peste noapte, aşa că până în 2030 vom vedea în continuare o cerere solidă pentru combustibili tradiţionali. Gazele naturale vor continua să joace un rol semnificativ

Autor: Roxana Petrescu Postat la 20 mai 2024 42 afişări

OMV Petrom a anunţat recent un profit net de 1,4 mld. lei pentru T1/2024, în scădere cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, şi afaceri de 8,5 mld. lei, mai mici cu 10%.

Christina Verchere, CEO al OMV Petrom: Tranziţia nu se va produce peste noapte, aşa că până în 2030 vom vedea în continuare o cerere solidă pentru combustibili tradiţionali. Gazele naturale vor continua să joace un rol semnificativ

OMV Petrom intră în cea mai intensă fază de investiţii din istoria sa, cu un buget estimat pentru următorii trei ani de zile la circa 8 mld. lei, o dublare faţă de fondurile alocate anual în perioada 2017-2021 De la gazul din Marea Neagră, proiecte de energie verde, mobilitate electrică până la hidrogen, totate sunt pe radarul OMV Petrom în contextul în care tranziţia energetică nu mai este o temă de dezbatere, ci o certitudine. Singurul lucru care poate varia este ritmul acestei schimbări, dar ca potenţial, în acest nou context, România pare a avea toate cărţile în mână. Cum le va juca? Aceasta poate fi singura necunoscută şi provocare.

OMV Petrom a anunţat recent un profit net de 1,4 mld. lei pentru T1/2024, în scădere cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, şi afaceri de 8,5 mld. lei, mai mici cu 10%.

Într-un interviu realizat special pentru noua ediţie a anuarului ZF Energie, Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom, vorbeşte despre strategia de dezvoltare a companiei în perioada în care investiţiile grupului ajung la un nivel istoric, odată cu lansarea proiectului Neptun Deep din Marea Neagră.

Vedem în ultimele luni o scădere puternică a preţului energiei şi gazului. Este ceva de durată? Cum poate afecta acest trend investiţiile?

„Preţurile mărfurilor pot fi foarte volatile, fiind influenţate de dinamica cererii şi ofertei, geopolitică, progrese tehnologice, politici guvernamentale etc. În ceea ce priveşte România, în ultimele luni, am intrat într-o iarnă blândă cu niveluri foarte ridicate de gaz în depozite, poziţie bună de aprovizionare cu gaze şi, de asemenea, disponibilitate bună a capacităţilor de generare de electricitate. Toate acestea au dus la scăderea preţurilor spot. Mergând mai departe, este dificil de prezis nivelul preţurilor, totuşi estimăm ca tendinţa descendentă pe care am observat-o la sfârşitul anului 2022 şi pe tot parcursul anului 2023 să continue şi în 2024. În ceea ce priveşte cererea de gaze şi energie electrică în România, ne aşteptăm ca aceasta să fie mai mare în 2024 faţă de anii precedenţi. Pentru următorii ani, vedem o cerere solidă pentru aceste produse, aceasta fiind baza strategiei şi investiţiilor noastre.“

Care sunt proiectele majore pe care le are OMV Petrom pe agendă anul acesta? Cu câţi MW în energie verde credeţi ca veţi termina anul?

„Conform Strategiei noastre 2030, noi, la OMV Petrom, suntem pe un parcurs de transformare şi, pentru a sprijini această transformare, am intrat în cea mai intensă perioadă de investiţii din istoria companiei. Pentru perioada următoare de 3 ani, am planificat investiţii medii anuale de aproximativ 8 miliarde lei. Este mai mult decât dublu faţă de media de 3,5 miliarde de lei pentru perioada 2017-2021, înainte de a lansa Strategia 2030. Anul trecut a fost unul decisiv în ceea ce priveşte execuţia strategiei. Neptun Deep a intrat în faza de dezvoltare şi am înregistrat progrese semnificative în construirea unui portofoliu de proiecte de energie regenerabilă. Anul acesta, continuăm să implementăm strategia noastră. La Neptun Deep ne concentrăm pe activităţile de autorizare şi începerea construcţiilor în pregătirea forării primei sonde în 2025. Aşteptăm prima producţie de gaz în 2027. În ceea ce priveşte sursele regenerabile de energie, ne aşteptăm să finalizam tranzacţiile de fuziuni şi achiziţii anunţate şi să începem treptat producţia. în ceea ce priveşte mobilitatea electrică, ambiţia noastră este de a multiplica de patru ori numărul de puncte de încărcare si sa ajungem la 1.000. Pe hidrogen verde am anunţat semnarea a două contracte de finanţare prin Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă pentru a construi la rafinăria Petrobrazi două unităţi de producţie de hidrogen verde, cu o capacitate totală de 55 MW. Este un plan ambiţios şi foarte captivant, va fi un 2024 încărcat şi aşteptăm cu nerăbdare să dezvoltăm toate aceste proiecte.“

Anul trecut a fost primul în care la nivel de grup numărul de angajaţi a rămas relativ constant. Ţinând cont de multiplele proiecte pe care le aveţi în dezvoltare, dar şi de bugetul de investiţii record pentru următorii ani, este posibil să reluaţi recrutările?

„Există un flux constant de nou-veniţi şi persoane care se pensionează sau urmăresc oportunităţi în afara companiei, nu avem nicio ţintă în ceea ce priveşte numărul de angajaţi. Acesta depinde de nevoile afacerii. Cu toate acestea, contextul în schimbare, evoluţiile tehnologice şi noile domenii de activitate necesită forţă de muncă calificată şi noi abilităţi de conducere.“

„Prin urmare, avem o strategie de dezvoltare a oamenilor care acoperă domenii de la funcţional/tehnic, la afaceri, leadership, precum şi abilităţi personale. Digitalizarea joacă un rol important în călătoria noastră de dezvoltare. De asemenea, ne concentrăm pe dezvoltarea abilităţilor necesare cu liderii noştri, datorită factorului de multiplicare.“

Unde vedeţi oportunităţile de consum pentru gazul care va fi extras din Marea Neagră? Pentru OMV Petrom este interesantă dezvoltarea portofoliului în direcţia identificării de consumatori (achiziţia de companii de distribuţie şi furnizare a gazului, de exemplu) sau o investiţie comună cu Romgaz pe zona de chimie?

Neptun Deep are rezerve estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi care, odată produse, vor transforma România în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeana. Anul trecut am luat decizia de investiţie, împreună cu partenerul nostru Romgaz, şi ne aşteptăm la prima producţie de gaze naturale în 2027. Vom investi împreună până la 4 miliarde de euro pentru dezvoltare, iar producţia va fi împărţită în mod egal. Totuşi, comercializarea gazelor se va face separat, fiecare dintre parteneri având propria strategie de comercializare a gazelor. Când vine vorba de cererea de gaze, va continua să reprezinte o pondere robustă în consumul de energie primară şi va începe să scadă în următorul deceniu. Odată cu scăderea producţiei actuale, în absenţa gazelor din Marea Neagră, importurile ar putea creşte la 50% până în 2030. UE rămâne un importator net de gaze cu un deficit din cauza scăderii puternice a producţiei locale şi a întreruperii furnizării de gaze ruseşti. Pentru noi, la OMV Petrom, România este o piaţă atractivă datorită proximităţii, totuşi, deoarece piaţa de gaze operează la scară europeană, explorăm activ toate opţiunile disponibile în Uniunea Europeană.

Până în 2030 care sunt cele mai mari provocări pentru România, dar şi pentru regiune pe calea tranziţiei energetice?

Procesul de tranziţie energetică a început cu ani în urmă, traiectoria lui nu mai poate fi dezbătută. Ritmul acestuia însă va depinde de dezvoltarea tehnologică, disponibilitatea finanţării, voinţa politică şi dorinţa clienţilor de a adopta noile tehnologii. Provocările vin cu oportunităţi, iar acest lucru este valabil şi pentru tranziţia energetică. Trecerea la un sistem energetic cu emisii scăzute de carbon implică implementarea pe scară largă a noilor tehnologii, modernizarea infrastructurii energetice actuale pentru a permite o pondere mai mare a surselor de energie regenerabilă şi integrarea acestora în reţea, precum şi o interconectare îmbunătăţită între statele UE. Pe lângă transformarea sectorului energetic, trebuie să luăm în considerare măsurile de utilizare a energiei în cel mai eficient mod. Banca Mondială a estimat că pentru perioada 2022– 2050 investiţiile necesare pentru ajustarea sistemului energetic, transporturilor şi clădirilor reprezintă 3% din PIB.

România se află într-o poziţie bună pentru a valorifica tranziţia energetică, datorită mixului său energetic divers şi a rezervelor de gaze naturale. În acest context, maximizarea utilizării finanţării UE va stimula creşterea şi va decarboniza ţara. La OMV Petrom avem un plan de investiţii foarte ambiţios de 11 miliarde de euro până în 2030 şi suntem hotărâţi să ne jucăm rolul în tranziţia energetică a ţării. Pentru a permite acest lucru, este important ca România să rămână competitivă din punct de vedere normativ şi fiscal, astfel încât investitorii precum noi să poată furniza energia de care avem nevoie pentru azi şi pentru mâine.

Cum poate arăta România din punct de vedere energetic la finalul anului 2030?

Evoluţiile sunt determinate de cerere şi vedem că oamenii doresc acces neîntrerupt la surse de energie cu emisii mai mici la preţuri accesibile. Tranziţia nu se va produce peste noapte, aşa că până în 2030 vom vedea în continuare o cerere solidă pentru combustibili tradiţionali, combinată cu o cerere în creştere pentru energie regenerabilă, precum şi pentru mobilitatea electrică. Gazele naturale vor continua să joace un rol semnificativ. Cu multiple oportunităţi de utilizare, de la încălzire şi generarea de electricitate până la mobilitate, gazele naturale reprezinta o soluţie de reducere a emisiilor de carbon ale României prin trecerea de la cărbune la gaze naturale şi de a sprijini ţara în atingerea obiectivelor de mediu.

Se aşteaptă ca sursele de energie regenerabilă, cum ar fi solară, eoliană şi hidro, să îşi continue creşterea rapidă. Progresele în tehnologie şi scăderea costurilor fac sursele regenerabile din ce în ce mai competitive.

Mixul de generare a energiei este de aşteptat să se schimbe, determinat de o scădere a utilizării cărbunelui şi de o creştere a capacităţilor eoliene, solare şi de biomasă. Gazele naturale vor fi importante în acest mix, jucând un rol critic în compensarea volatilităţii capacităţilor regenerabile. Această energie disponibilă ar putea fi folosită în continuare în lanţul valoric al hidrogenului, având în vedere că estimăm că cererea de hidrogen va creşte semnificativ în România, mai ales în următorul deceniu, hidrogenul jucând rolul de pilon cheie al decarbonizării industriei. Eficienţa energetică merită, de asemenea, o atenţie continuă şi aici România are un potenţial mare care ar putea duce la moduri mai sustenabile de utilizare a energiei. în general, până în 2030, peisajul energetic din România ar trebui să fie mai sustenabil, mai curat, mai rezilient şi mai susţinut de inovaţie. Atingerea acestor obiective va necesita eforturi concertate din partea factorilor de decizie, a părţilor interesate din industrie şi a societăţii în ansamblu.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.