Cum să te muţi în nori, dar fără să pleci de pe pământ

Autor: Anca Barbulescu Postat la 20 mai 2013 404 afişări

Despre cloud computing se spune că ar fi viitorul tehnologiei. De câţiva ani un subiect fierbinte de discuţie peste tot în lume şi totodată un fenomen despre care Gartner spunea la un moment dat că este un adevărat salt evolutiv şi o schimbare de paradigmă pentru întreaga industrie IT, tehnologia cloud a început deja să schimbe modul cum companiile folosesc tehnologia pentru a-şi optimiza afacerile şi diminua cheltuielile, inclusiv în România. Din ce în ce mai multe companii locale iau în calcul sau chiar s-au mutat deja “în nori”, iar puţinii specialişti din domeniu spun că serviciile de acest gen vor fi tot mai folosite în următorii ani. Cum arată, cât de mare este şi ce perspective de dezvoltare are piaţa de cloud computing din România?

Înainte de toate, trebuie spus ce înseamnă mai exact cloud computingul. Definiţia ca la carte a conceptului spune că este vorba despre o colecţie de resurse, fie ele componente hardware, aplicaţii software sau servicii IT, distribuită utilizatorilor, de regulă prin internet, fără ca aceştia să ştie unde se află sau ce cuprinde întreaga infrastructură din spate, clădită pe baza unei reţele complexe de servere de unde toate resursele menţionate sunt livrate ca servicii, adesea în schimbul unui abonament lunar.

Pare complicat, dar în realitate este cât se poate de simplu. Cel mai probabil, oricine foloseşte un calculator conectat la internet a avut până acum de-a face cu cloud computingul fără să ştie în mod neapărat că aşa se numeşte ceea ce foloseşte. Gmail, de pildă, sau orice alt serviciu de e-mail este unul de tip cloud - informaţiile, documentele sau fotografiile din mail-uri, accesibile oricând şi de pe orice dispozitiv, sunt stocate pe servere despre care destinatarul nu ştie nici unde sunt şi nici cât de mari sunt sau cât curent consumă. La fel se întămplă şi cu Facebook, unde majoritatea dintre noi păstrăm poze, fără să ne dăm seama că respectivele imagini se află în cloud, pe un server de undeva din SUA. Sub umbrela cloud computingului intră, aşadar, majoritatea serviciilor pe care consumatorii din mediul rezidenţial le folosesc zi de zi cănd intră pe internet. În mediul de business, în schimb, cloud computingul capătă cu totul alte valenţe, însă conceptul de bază şi principiul de funcţionare este acelaşi. Aici, într-un sens mai larg, „întreg spectrul de soluţii de tip e-business, practic totalitatea soluţiilor software pentru afaceri, conectate şi integrate cu infrastructura IT, poate fi considerat potenţială piaţă de cloud", este de părere Teodor Blidăruş, managing partner al Softelligence.

Ca business, cloudul rezidenţial este rareori monetizat, aceste servicii fiind de regulă gratuite pentru consumatori şi susţinute prin veniturile din publicitate sau din alte surse ale furnizorului. Cel de business însă generează afaceri deloc neglijabile, de 111 miliarde de dolari la nivel mondial anul trecut, potrivit calculelor companiei de cercetare Gartner, cifră care, conform previziunilor, va urca la 131 de miliarde de dolari în 2013 şi aproape 150 de miliarde de dolari anul viitor. Mai mult, întreaga industrie va ajunge în 2020 la o valoare de peste 241 de miliarde de dolari, spun analiştii Gartner.

În Romănia, cum cloud computingul a început să intre în lumina reflectoarelor în urmă cu doar trei ani, nu există nici foarte multe studii cu privire la valoarea pieţei şi nici alte date concrete. Se face adesea confuzie între cloudul public, o resursă comună precum un data center şi serviciile aferente oferite de un furnizor mai multor companii, şi cloudul privat, construit şi gestionat la nivel intern de o singură companie, sau între cloudul privat şi virtualizare, ceea ce duce la valori destul de incerte, după cum evidenţiază Alexandru Molodoi, directorul de tehnologie al Gecad Net.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
business,
internet,
afaceri,
it,
cloud,
cover story
/cover-story/cum-sa-te-muti-in-nori-dar-fara-sa-pleci-de-pe-pamant-10887937
10887937
comments powered by Disqus
Omul de afaceri care a înfiinţat medicina privată în România. Urmează să lanseze un proiect GIGANT, care ar putea fi un model şi pentru sistemul de stat Omul de afaceri care a înfiinţat medicina privată în România. Urmează să lanseze un proiect GIGANT, care ar putea fi un model şi pentru sistemul de stat

Wargha Enayati a câştigat suficient de mulţi bani din imobiliare încât în 1995 să poată intra în domeniul său de expertiză, cel medical. A fondat astfel prima clinică privată din România, iar de atunci premierele s-au ţinut lanţ: primele abonamente medicale de pe piaţa locală, prima reţea de sănătate privată, prima clinică dedicată exclusiv femeilor, primele policlinici sociale şi multe altele.

vezi continuarea
ZF.ro
Un scandal imens: Un programator din Reşiţa a furat 722 mil dolari Un scandal imens: Un programator din Reşiţa a furat 722 mil dolari
Ţara din UE care INTERZICE accesul persoanelor din România, după ce numărul de cazuri a explodat la noi în ţară
Mediafax
Medicament pe bază de proteine, care INHIBĂ capacitatea de infectare a COVID-19, dezvoltat în Ungaria Medicament pe bază de proteine, care INHIBĂ capacitatea de infectare a COVID-19, dezvoltat în Ungaria
Când va începe să scadă numărul de îmbolnăviri? Reputat epidemiolog: „Al doilea vârf va fi depăşit în maximum două săptămâni”
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
PSD, reacţie la apelul lui Iohannis PSD, reacţie la apelul lui Iohannis
Apelul lui Iohannis către Parlament
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Suhan E hotarata treaba  Fotbalul se joaca in zece... COMENTARIU Valeriu Suhan E hotarata treaba Fotbalul se joaca in zece...
Povestile lui Valeriu Suhan La plesneala cu un springar (parte a II-a)

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.