Cine a investit în prima ofertă publică la NASDAQ lansată de Netflix avea toate şansele să se îmbogăţească. În 2022 o acţiune costa 1 dolar, iar în prezent acţiunile companiei se tranzacţionează la preţuri de peste 80 de dolari pe unitate.

Americanii Reed Hastings şi Marc Randolph au întemeiat compania plecând de la ideea de a închiria DVD-uri livrate prin poştă, dar Netflix a păşit din zona platformelor de steaming spre producţie de filme, festivaluri şi, mai nou, vrea să preia Warner Bros Discovery.

Acum, Netflix nu mai are nevoie de nicio prezentare, brandul este familiar şi pesemne „înfipt” în multe device-uri din preajma noastră, la zece ani de la intrarea pe piaţa românească. La finalul anului trecut Reuters scria că Netflix a convenit preluarea Warner Bros Discovery pentru 83 de miliarde de dolari, într-o tranzacţie care îi oferă unul dintre cele mai renumite studiouri de la Hollywood şi creează un gigant global în industria divertismentului.

Însă Warner Bros Discovery Inc. ia în calcul reluarea discuţiilor de vânzare cu rivalul său din industrie, Paramount Skydance Corp.

, după ce compania a transmis o nouă ofertă revizuită, relata recent Bloomberg.

Totuşi, la un nivel de venituri de peste 45 de miliarde de dolari raportate la nivelul lui 2025, Netflix poate fi considerat deja un gigant, pesemne mult peste nivelul pe care îl intuiau fondatorii săi, în urmă cu 29 de ani. În 1997, lui Reed Hastings şi Marc Randolph le-a venit ideea de a închiria DVD-uri cu livrare prin poştă, care să funcţioneze pe bază de abonament similar, povesteau ei, celor pentru mersul la sală. Un an mai târziu, era lansat Netflix.com, primul site de închirieri şi vânzări de DVD-uri, iar în 1999 a fost lansat serviciul pe bază de abonament, care oferea abonaţilor posibilitatea de a închiria oricâte DVD-uri, fără termene de returnare, taxe de întârziere sau limitarea numărului de închirieri pe lună.

Reed Hastings s-a născut în Boston, Massachusetts în 1960, după absolvirea liceului s-a înrolat în Marina americană, iar apoi a intrat în corpurile de păstrare a păcii (Peace Corps). A predat vreme de doi ani matematică într-un sat din Swaziland, iar în 1985, în Statele Unite, a absolvit Universitatea Stanford, obţinând o diplomă în inginerie.

Primul job al lui Hastings a fost la Adaptive Technology, unde a dezvoltat mai multe programe de software, în 1991 a fondat prima sa companie, Pure Software, în acelaşi domeniu, iar şase ani mai târziu a vândut-o, înainte de a se implica în dezvoltarea Netflix. În prezent este preşedinte al grupului, în perioada 1999-2023 a deţinut funcţia de CEO, iar între 2007 şi 2012 a făcut parte din boardul Microsoft. De-a lungul timpului a fost implicat şi în conducerea altor companii, precum Facebook şi Bloomberg. Marc Bernays Randolph, născut în 1958, într-o familie de evrei din Chappaqua, New York, este cel mai mare dintre copiii unui inginer austriac care a devenit consilier financiar; mama sa avea propria firmă de real estate.

Primul său loc de muncă, după absolvirea colegiului, a fost la Cherry Lane Music, în New York, unde a fost responsabil de legătura cu clienţii şi tehnici de marketing. De-a lungul anilor s-a implicat în mai multe afaceri, fiind un antreprenor în serie. După ce a participat la pregătirea companiei pentru prima ofertă publică iniţială de acţiuni, fiind listată la NASDAQ sub simbolul NFLX, Randolph a plecat de la Netflix în 2002, spunând că preferă companiile care sunt la începutul dezvoltării. După plecarea de la Netflix, a fost implicat în programe de mentorat şi a făcut parte din boardul Looker Data Sciences. În 2019 a publicat cartea „Asta nu va funcţiona niciodată: naşterea Netflix şi viaţa uimitoare a unei idei”. Este cunoscut deopotrivă pentru activitatea sa de antreprenor, ca speaker – face paralele între întemeierea companiilor şi experienţa sa de ghid montan – dar şi pentru că este în boardul unor organizaţii ca National Outdoor Leadership School şi al grupului specializat în activism de mediu 1% for the Planet.