Ideea initiala a fost ca acest laptop sa ajunga sa coste 100 de dolari, insa mai este nevoie de timp si de investitii in cercetare si dezvoltare, atata vreme cat costul actual n-a coborat inca sub 150 de dolari. Nicholas Negroponte, initiatorul proiectului si presedintele-fondator al Massachusetts Institute of Technology (MIT) Media Laboratory, considera ca pana la finalul anului 2008 va putea fi atins pragul de 100 de dolari. Unii critici sustin insa ca oricum e vorba de o subevaluare, intrucat, daca sunt luate in calcul costurile de distributie, cele de intretinere si reparatii tehnice, laptop-ul ar ajunge sa coste mai degraba 1.000 de dolari in loc de 100, scrie BBC News Online.

E adevarat ca la utilizatorul final laptop-ul nu va costa de fapt nimic. Destinat exclusiv copiilor din tarile sarace, care nu au acces la informatie, laptop-ul va fi distribuit acolo gratuit prin ONG-uri sau de la companii care cumpara astfel de echipamente in scopul de a le dona mai departe. Problema se pune insa la costurile de productie, iar realismul cifrei de 100 de dolari e pus in discutie pornind chiar si de la faptul ca numai ecranul costa in mod normal 100 de dolari.

Mary Lou Jepsen, directorul de tehnologie in cadrul proiectului "One Laptop Per Child" ("Un laptop pentru fiecare copil", denumirea oficiala a proiectului lui Negroponte), spune despre echipamentul utopic ca a fost conceput "in urma unor idei nastrusnice". Mai concret, echipa lui Mary Lou Jepsen sustine ca a gasit o metoda revolutionara prin care costul de productie al ecranelor sa fie redus la 40 de dolari, in conditiile in care continutul afisat pe ecran ramane vizibil si in bataia razelor de soare, pe cand in mod normal, la majoritatea laptop-urilor de generatie mai veche, acest lucru nu era posibil. Jepsen si colegii au scos majoritatea filtrelor de culoare din display-ul care va fi incorporat in laptop, iar ecranul va fi setat pentru a reda numai imagini alb-negru.

In plus, consumul de energie al laptop-ului a fost redus cu aproximativ 80% com-parativ cu laptop-urile existente in prezent pe piata. Consumul de energie este de aproximativ 2 W, comparativ cu consumul normal de 25-45 W al unui laptop obisnuit, scrie The New York Times. Explicatia tine de faptul ca laptop-ul nu are hard disk, ci memorie flash similara cu cea din popularele playere de melodii digitale iPod, dar si de faptul ca microprocesorul furnizat de Advanced Micro Devices se opreste de fiecare data cand computerul nu efectueaza nici un proces.

In cazul in care utilizatorii se afla departe de priza, laptop-ul are un sistem propriu de reincarcare. Pentru ca nu s-a cazut de acord asupra unei singure variante, s-a hotarat ca acest sistem va fi actionat fie de o manivela, fie de o pedala, scrie BBC News Online. Astfel de metode au reusit sa convinga un numar destul de mare dintre scepticii care au criticat proiectul in ultimii doi ani, de cand a fost anuntat proiectul. Exista cinci tari au facut deja o comanda serioasa, iar productia ar urma sa inceapa in Taiwan la jumatatea anului viitor. Argentina, Brazilia, Libia, Nigeria si Thailanda au in plan sa ofere ieftinul laptop unui numar de copii defavorizati si elevi de ordinul milioanelor, scrie The New York Times.

Ce poate face laptop-ul (deocamdata) de 150 de dolari? In primul rand, trebuie mentionat ca acesta nu vine dotat cu sistem de operare Windows de la Microsoft, ci cu versiunea gratuita a Linux, in acest mod fiind redus costul cu licenta pentru software. De asemenea, echipamentul nu are nici hard disk, ci doar memorie flash de 500 MB, procesorul este de 500 MHz, iar diagonala ecranului este destul de mica, de 7,5 inci (aproximativ 19,5 centimetri). In schimb, in dreapta display-ului este pozitionata o camera video care le va permite utilizatorilor sa initieze videoconferinte si sa faca fotografii, chiar daca nu la o calitate prea ridicata.

Insa chiar si in aceste conditii, un laptop care costa atat de putin si care, in plus, nu se vinde in niciun magazin de electronice poate schimba situatia economica si a inva-tamantului in foarte multe dintre tarile sarace sau in curs de dezvoltare.

Spre deosebire de alte proiecte asemanatoare de tehnologie ieftina pentru uz educativ, cel al lui Negroponte este diferit in mod fundamental dintr-un singur punct de vedere: laptop-urile vor putea fi conectate wireless la Internet. Modul prin care va putea face aceasta depinde foarte mult de tara unde va fi utilizat echipamentul, comenteaza Information Week. Spre exemplu, in Nigeria, conexiunea la Internet se va face prin intermediul retelelor mobile de transfer de date. "In anumite tari se va apela si la antene Wi-Fi, prin care acoperirea cu Internet wireless sa fie extinsa chiar si in zonele rurale", a explicat Negroponte. Mai mult, computerele aflate la o distanta de aproximativ 500 de metri unele fata de celelalte vor ramane co-nectate intre ele, in sistem de retea.

La capitolul software, laptop-ul este destul de sarac, insa aplicatiile sunt suficiente pentru a permite lucrul aproape normal cu un computer. Spre exemplu, utilizatorii pot naviga pe Internet prin intermediul unui browser web, au la indemana si un program foarte simplu, similar aplicatiei Word din suita Office a Microsoft si pot utiliza si programele educationale preinstalate. Pentru e-mail se va folosi serviciul Gmail al Google. Singura conditie insa este ca utilizatorul sa nu deschida mai multe aplicatii software in acelasi timp.

Proiectul lui Negroponte a intampinat critici din partea Intel si Microsoft, Intel avand si proiectul sau alternativ de tehnologie ieftina. Compania a creat un laptop care costa 400 de dolari, destinat utilizarii in scoli, insa acesta are mai degraba drept "clienti" profesorii, nu elevii sau studentii. La randul sau, Bill Gates, presedintele Microsoft, a pus sub semnul intrebarii proiectul lui Negroponte, considerand ca acesta "nu face decat sa ia ceea ce avem noi in tarile bogate" si sa presupuna automat ca aceleasi lucruri se potrivesc si in tarile in curs de dezvoltare. Nicholas Negroponte s-a declarat surprins de atentia pe care a atras-o mica sa inventie in intreaga lume, dar si de criticile fara contenire din industrie. "Este ca si cum toata lumea s-ar concentra asupra corabiei lui Cristofor Columb, nu asupra calatoriei sale si a traseului pe care l-a urmat", a apreciat Ne-groponte, citat de The New York Times.

Ideea lui Negroponte se confrunta insa si cu altfel de probleme. Spre exemplu, se pune problema ca in momentul in care va incepe procesul de productie la scara larga, compania care va produce laptop-ul ieftin, Quanta Computer din Taiwan, al doilea mare producator de laptop-uri din lume, va face profit, in timp ce proiectul in sine este caritabil, adica nonprofit.

Pana acum, Negroponte a lansat deja 1.000 de laptop-uri si are contracte pentru a livra aproximativ trei milioane de laptop-uri, dar spune ca va incepe productia de masa numai atunci cand va avea comenzi de minim cinci milioane de computere de la cel putin o tara din Asia, Africa ori America Latina, scrie Information Week. "Estimez ca productia de masa a laptop-ului va incepe cam la jumatatea anului viitor", a spus Negroponte.

La jumatatea lunii noiembrie, Inter-American Development Bank a decis sa se implice in finantarea proiectului. Banca a incheiat un acord prin care se obliga sa acorde companiilor si organizatiilor implicate in proiect imprumuturile necesare pentru a achizitiona laptop-urile care urmeaza sa fie donate.

La un calcul scurt, ca sa poata fi inceputa productia de masa, Inter-American Development Bank ar trebui sa ofere imprumuturi totale in valoare de cel putin 750 de milioane de dolari. Si cu toate ca suma nu este deloc neglijabila, Negroponte nu are nici cea mai mica intentie sa faca laptop-ul si intr-o versiune comerciala, la acelasi pret foarte scazut. "Cei interesati ar trebui sa cumpere laptop-ul Dell de 499 de dolari. Laptop-ul de 100 de dolari este pentru tarile in curs de dezvoltare - unde e praf, unde nu sunt surse constante de energie si asa mai departe", a insistat Nicholas Negroponte. Este posibil sa excluda complet aspectul comercial al acestui proiect? Unii analisti inclina sa creada ca nu.