Digitalizare pe teren

Autor: Ioana Niţă Postat la 24 ianuarie 2023 95 afişări

În ultimii ani, majoritatea eforturilor de dezvoltare de software au mers către zona de digitalizare, eficientizare şi automatizare a activităţilor de birou din organizaţii, însă există şi foarte multe activităţi de teren care au nevoie de digitalizare pentru structurarea informaţiilor şi simplificarea proceselor. Un start-up local s-a gândit să atace această zonă şi a început încă de dinainte de pandemie să dezvolte o soluţie software dedicată persoanelor care lucrează pe teren.

Noi în momentul de faţă suntem un software care este axat pe omul din teren şi pe «future of work» (viitorul muncii ‒ n.red.). Este un soft pentru omul «deskless» de fapt, care nu lucrează la birou. Sunt milioane de astfel de oameni care lucrează în picioare şi ei nu sunt cumva integraţi în structura organizaţiei -  nu ai date de la ei, nu le trimiţi date, nu există o structură de lucru clară. Asta este ceea ce oferim noi în prezent. Zona de management de service şi mentenanţă, de unde am pornit noi acum trei ani, este doar o parte din ceea ce facem în prezent. Acum, partea de task management şi de job management reprezintă circa 40-50% din ceea ce facem. În acest moment avem partea de document management, partea de fluxuri, de aprobare, de escalation protocols, partea de comunicare - oameni care trebuie să-şi dea OK-ul pe anumite activităţi/procese, oameni care trebuie să fie informaţi şi care să primească date ş.a.m.d.“, a explicat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Ion Gavrilescu, cofondator şi managing partner al FieldOS (fostul Smarthuts), referindu-se la felul în care a evoluat soluţia dezvoltată încă din 2019.

Soluţia FieldOS se adresează în prezent firmelor şi departamentelor de facility management şi de property management, proprietarilor de clădiri de birouri şi de spaţii comerciale mari. Aceste companii au nevoie în prezent de soluţii software cu ajutorul cărora să gestioneze mai bine şi mai eficient tot ce ţine de partea de mentenanţă şi de comunicarea cu echipele care lucrează pe teren. În prezent, FieldOS are un portofoliu de circa 35 de clienţi din România, printre cei mai mari numărându-se Therme, mallurile AFI şi clădirile de birouri AFI şi  Sterling Cruise - firma care deţine franciza Salad Box şi care a adus în România şi lanţul american de restaurante Popeyes. Anul trecut, start-up-ul a atras în total o investiţie de 220.500 euro, din care 190.500 euro au venit dintr-o campanie de strângere de fonduri pe SeedBlink. Acum, echipa FieldOS şi-a propus să obţină o nouă rundă de investiţii în valoare totală de 800.000 euro, din care o parte va veni de la trei angels investors care s-au angajat deja să investească în total 150.000 euro. O altă parte, în valoare de 200.000 – 300.000 euro, va fi obţinută printr-o campanie de strângere de fonduri pe platforma de equity crowdfunding SeedBlink, iar restul banilor necesari vor veni de la un fond de investiţii sau asociaţii de business angels. „Avem deja «commited» 150.000 de euro de la angel investors. Mai precis, este vorba despre cei doi business angles cu care am pornit la drum, Liviu Munteanu şi Mihai Guran, cărora li s-a alăturat şi un client de-al nostru care a fost foarte încântat de soluţia noastră, care şi el este angel investor. Lui, soluţia noastră i-a adus o valoare foarte mare şi a spus că vrea să investească 100.000 euro“, a spus Ion Gavrilescu. El a adăugat că majoritatea banilor din noua rundă de finanţare vor merge către marketing şi vânzări, în condiţiile în care start-up-ul se extinde şi pe piaţa internaţională şi vrea să se alinieze tendinţelor actuale în materie de strategii de vânzare. Echipa FieldOS vizează extinderea pe pieţele din Orientul Mijlociu, Africa şi Asia. „De câteva săptămâni avem un coleg pe marketing. Până acum noi ne ocupam şi de partea asta printre picături pentru că într-un start-up «porţi mai multe pălării», dar încercăm să specializăm departamentele. El se va ocupa de site pentru că pentru noi site-ul este foarte important – materialele de pe site, conţinutul educaţional. Oamenii în momentul de faţă cumva fug de vânzător şi de acest stil de vânzare: «Uite, ăsta este softul, vrei să cumperi?» Oamenii vor să se educe, vor să înţeleagă ce face, vor să înţeleagă cum îi ajută soluţia, vor să o testeze. Trebuie să ai conţinut educaţional care să crească încrederea clienţilor, să crească brandingul şi asta te ajută să nu mergi să baţi tu la uşa clienţilor, ci să bată ei la uşa ta în momentul în care deja cumva sunt pregătiţi, au nevoie, au încredere şi tu faci doar demo-ul şi închei tranzacţia. Dar deja ai făcut 80% din vânzare prin site, prin prezenţă ca speaker la conferinţe ş.a.m.d.“  

Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation



Rubrica „Start-up Update”

1. Invitat: Ion Gavrilescu, cofondator şi managing partner FieldOS (fostul Smarthuts) – aplicaţie pentru gestionarea echipelor din teren.

2. Invitat: Alexandru Cojocaru, cofondator şi CEO al Licenseware – ecosistem de gestiune a licenţelor software.

Ce e nou? Start-up-ul local şi-a propus să ajungă anul acesta la venituri recurente lunare de 100.000 euro, de cinci ori mai mari decât în prezent, atingerea acestui obiectiv urmând să ducă proiectul către runda de finanţare de tip serie A. În luna decembrie 2022, start-up-ul a anunţat obţinerea unei investiţii în valoare totală de aproape un milion de euro, runda de finanţare fiind condusă de Early Game Ventures, căruia i s-au alăturat şi Fortech Investments, Acequia Capital, Hellen’s Rock, plus Roca X, Growceanu, Transylvania Angels Network şi Startup Wise Guys.

„Pentru anul acesta avem un obiectiv comercial: atingerea a 100.000 de euro ca venit lunar recurent, de cinci ori mai mare faţă de acum. Este obiectiv destul de agresiv, dar este şi relevant pentru etapa în care suntem noi ca dezvoltare. Atingerea obiectivului o să ne dea practic undă verde să intrăm în etapa de strângere de fonduri pentru seria A, unde o să vizăm o evaluare mult mai mare decât am avut până acum. Noi estimăm ca în următoarele 12 luni să începem să ridicăm seria A.“



Rubrica „Start-up Boost”

1. Invitaţi: Flavia Husar şi Daniel Rosner, cofondatori ai Innovation Labs - primul program de preaccelerare pentru start-up-uri tech din România, lansat în 2013 în cadrul Universităţii Politehnica din Bucureşti

Flavia Husar: „O să avem un pas iniţial înainte de hackathon. Noi înainte începeam cu hackathonul, dar acum o să avem o structură de preprogram. Au mai încercat şi alte programe şi credem că o să ne ajute şi pe noi în a-i pregăti mai bine pe antreprenorii la început de drum înainte de hackathon. O să începem acest preprogram din ianuarie 2023, iar echipa noastră de specialişti, mentori, coach, traineri şi ambasadori o să fie alături de antreprenori. Ne-am uitat la experienţa utilizatorului de Innovation Labs pentru a vedea cum şi ce putem să îmbunătăţim, care a fost impactul programului asupra lor şi cum putem să fim mai buni. Astfel, am ajuns la concluzia că pentru hackathon antreprenorii puteau să fie mai pregătiţi.“

Daniel Rosner: „Cu membri din boardul Innovation Labs am avut mai multe discuţii despre cum putem ajuta start-up-urile să se extindă la nivel internaţional, pentru că România are o economie în creştere dar este o economie mică, ceea ce înseamnă din start o limitare. Deci trebuie să ajutăm start-up-urile tinere să facă paşi spre internaţionalizare şi ne uităm la două direcţii – să îi ducem în contexte internaţionale (iar aici ne gândim la cele mai mari expoziţii şi conferinţe dedicate), şi ne uităm la unele tipuri de experienţe educaţionale (inclusiv să mergem cu ei în SUA, să mergem cu ei în ecosisteme dezvoltate).“

2. Invitaţi: Ana Creţu, start-up programs coordinator în cadrul BCR şi cofondator al InnovX-BCR, şi Ionuţ Stanimir, directorul de marketing şi comunicare al BCR.

Ecosistemul de start-up-uri tech din regiune îşi va continua creşterea şi în 2023 în ciuda contextului dificil, plin de provocări, iar România are chiar şansa de a deveni un pol al dezvoltării în acest segment.

Ana Creţu: „În ciuda vremurilor incerte, grele, cu provocări pe toate planurile, totuşi Europa Centrală şi de Est rămâne în continuare ecosistemul cu cea mai mare creştere din Europa, atât în ceea ce priveşte valuarea start-up-urilor de tehnologie, finanţările pe care aceste start-up-uri le ridică, dar şi finanţarea medie pe companie de tehnologie care în Europa Centrală şi de Est a crescut deşi dacă te uiţi la nivel global, aceasta a scăzut în perioada asta.“

Ionuţ Stanimir: „Eu cred că în regiunea Europa Centrală şi de Sud-Est, România începe să devină un pol foarte, foarte puternic, ceea ce înseamnă mai multe lucruri: dacă aici sunt banii, aici vor veni şi startup-urile din regiune, inclusiv din Macedonia, din Croaţia, din Serbia, poate chiar din Grecia; vom vedea cele mai interesante soluţii şi n-ar fi rău să fim şi cei mai pregătiţi să le adopte, pentru că un ecosistem de inovare se naşte în momentul în care tranzacţia se întâmplă, când cineva cumpără; iarăşi, să nu uităm această mare, mare temă a talentului ingineresc - dacă vrem să devenim tech nation, va trebui să avem tech education. Dacă nu avem educaţie tech, va trebui să avem migraţie tech.“



ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.