Cât de cenzuraţi sunt ruşii în Rusia lui Putin. Ce păţeau oamenii care protestau împotriva măsurilor abuzive luate de autorităţi chiar şi înainte de începerea războiului

Autor: Bogdan Cojocaru Postat la 01 aprilie 2022 122 afişări

Cât de cenzuraţi sunt ruşii în Rusia lui Putin. Ce păţeau oamenii care protestau împotriva măsurilor abuzive luate de autorităţi chiar şi înainte de începerea războiului

În martie 2019, mii de ruşi, după unele estimări peste 10.000, protestau la Moscova contra intenţiei guvernului lui Putin de a restricţiona accesul la internet în ceea ce începea să fie perceput ca o nouă cortină de fier, una digitală. În martie 2022, armata lui Putin invadează Ucraina şi cortina de fier cade, ca o ghilotină care retează legăturile ruşilor cu Occidentul. Peste 10.000 de oameni sunt arestaţi pentru proteste antirăzboi la Moscova.

Nici cele mai teribile temeri ale celor care au ieşit în stradă în urmă cu trei ani nu se ridică la nivelul a ceea ce se întâmplă acum în Rusia. O instituţie de inchiziţie a informaţiilor de pe internet, de reprimare a ereziilor online, face exces de zel. Frica s-a instalat în realitatea digitală şi fizică din Rusia. La gurile de metrou din Moscova oamenii sunt controlaţi de telefoane, iar telefoanele sunt şi ele controlate.

Rusul care a văzut şi altceva în afară de propagandă se teme că mâine-poimâine va fi pedepsit dacă se va plânge că rafturile din magazine sunt cam goale şi că totul se scumpeşte. Este îndreptăţit să se întrebe ce va urma. Poate un gulag digital? Poate că cineva se va gândi să reintroducă pedeapsa cu moartea. Şi totul a pornit cu nişte misterioase “cutii negre”. De fapt, s-a aflat mai târziu, acestea erau dispozitive instalate la furnizorii de servicii de telecom pentru a oferi autorităţilor puterea de a bloca, filtra şi încetini website-urile, scrie New York Times. Era vorba de începutul celui mai ambiţios program de cenzurare a internetului după “Marele zid de foc” al Chinei.


Sub preşedintele Vladimir Putin, care a descris cândva internetul ca fiind un proiect CIAşi care vede reţeaua globală de date ca pe o ameninţare la adresa puterii sale, guvernul rus a pus web-ul cândva deschis şi liber al ţării în genunchi. Sau aşa speră.


Semne că ceva se va întâmpla au fost. Instituţia de reglementare a internetului a păşit pe calea cenzurii cu paşi aparent nevinovaţi: e-maluri birocratice şi formulare de completat. Mesajele cereau detalii tehnice – cum ar fi date despre trafic, specificaţiile echipamentelor şi vitezele de conectare – de la companiile care furnizează servicii de internet şi telecomunicaţii în întreaga ţară. Apoi au sosit cutiile negre.

Companiile de telecomunicaţii nu au avut de ales decât să stea deoparte în timp ce tehnicienii aprobaţi de guvern conectau dispozitivele la sistemele informatice şi la servere. Închis uneori sub cheie, noul echipament este conectat la un centru de comandă din Moscova, dând autorităţilor puteri noi, uluitoare, de a bloca, filtra şi încetini site-urile pe care puterea nu dorea ca publicul rus să le vadă.

Se întâmpla în 2019. Sub preşedintele Vladimir Putin, care a descris cândva internetul ca fiind un „proiect CIA” şi care vede reţeaua globală de date ca pe o ameninţare la adresa puterii sale, guvernul rus a pus webul cândva deschis şi liber al ţării în genunchi. Sau aşa speră. Dispozitivele au fost montate în sălile de echipamente ale celor mai mari furnizori de servicii de telecomunicaţii şi internet din Rusia, inclusiv Rostelecom, MTS, MegaFon şi Vympelcom, după cum a dezvăluit un deputat rus.

Schimbările afectează marea majoritate a celor peste 120 de milioane de utilizatori de internet wireless şi fix ai ţării, potrivit cercetătorilor şi activiştilor. Lumea a văzut pentru prima dată ce pot face noile instrumente ale Kremlinului atunci când Twitter a fost încetinit primăvara anului trecut. Tehnologia de cenzură a Rusiei se interpune între companiile care oferă acces la internet şi persoanele care navighează pe web de pe un telefon sau laptop.

Adesea comparat cu interceptarea scrisorilor trimise prin poştă, software-ul – cunoscut sub numele de „inspecţie profundă a pachetelor” – filtrează datele care circulă printr-o reţea de internet, încetinind site-urile web sau eliminând tot ceea ce a fost programat să blocheze. The Times a arătat cum descărcarea unei imagini dintr-un tweet despre un protest la Moscova durează 4 secunde în condiţii normale şi 34 de secunde dacă un utilizator din Rusia încearcă să o deschidă.

Cenzura a apărut în timp ce sistemul politic rusesc s-a agăţat de cultul personalităţii lui Putin, iar posturile de televiziune şi ziarele se confruntau cu restricţii din ce în ce mai stricte. Doar online-ul rămăsese plin de activism, de umor negru şi de conţinut străin. NYT a scris această analiză în 2021 şi întrevedea atunci că cenzurarea pe scară largă a internetului va aduce ţara la o formă mai profundă de izolare, asemănătoare epocii Războiului Rece. Odată cu invadarea Ucrainei, Putin a declanşat tocmai acest proces.


Adesea comparat cu interceptarea scrisorilor trimise prin poştă, software-ul cunoscut sub numele de inspecţie profundă a pachetelor filtrează datele care circulă printr-o reţea de internet, încetinind site-urile web sau eliminând tot ceea ce a fost programat să blocheze.


„M-am născut în era internetului super-gratuit, iar acum îl văd că se prăbuşeşte”, a spus atunci Ksenia Ermoşina, cercetător din Rusia, care lucrează acum la Centrul Naţional de Cercetare Ştiinţifică din Franţa. Ea a publicat o lucrare  despre tehnologia cenzurii.  Despre infrastructura de cenzură au vorbit pentru NYT 17 experţi în telecomunicaţii, activişti, cercetători şi cadre universitare cu cunoştinţe despre program.

Mulţi au refuzat să fie identificaţi de teamă. Detalii suplimentare, mai ales tehnice, au fost desprinse din documentele oficiale. Rusia foloseşte tehnologia de cenzură pentru a câştiga mai multă influenţă asupra companiilor de internet occidentale, pe lângă alte tactici puternice şi intimidare legală. În septembrie 2021, după ce guvernul a ameninţat că va aresta angajaţii locali ai Google şi Apple, companiile au eliminat aplicaţiile susţinătorilor lui Navalnîi înainte de alegerile naţionale. Roskomnadzor, autoritatea de reglementare a internetului din ţară care aplică politicile de cenzură, poate merge mai departe.

A ameninţat că va distruge YouTube, Facebook şi Instagram dacă aceste companii de internet nu blochează singure un anumit conţinut. După ce autorităţile au încetinit Twitter, aceasta a acceptat să elimine zeci de postări considerate ilegale de Moscova.

Eforturile de cenzură ale Rusiei au întâlnit puţină rezistenţă. În Statele Unite şi Europa, cândva campionii internetului liber, liderii au rămas în mare măsură tăcuţi, având în fundal neîncrederea tot mai adâncă în Silicon Valley şi propriile  încercări de a reglementa cele mai grave abuzuri de pe internet. Autorităţile ruse au indicat tocmai spre aceste eforturi de reglementare a industriei tehnologiei internetului din Vest pentru a-şi justifica propria represiune. Abordată de NYT, o purtătoare de cuvânt a Casei Albe a spus că administraţia preşedintelui american Joe Biden a discutat despre libertatea de exprimare în online cu guvernul rus şi a cerut, de asemenea, Kremlinului să „oprească campania de presiune pentru cenzurarea criticilor”. Roskomnadzor a emis un comunicat în care a explicat că reţelele de socializare străine au continuat să ignore legile ruse ale internetului, care interzic incitarea şi conţinut care „divizează statul”, cum ar fi consumul de droguri şi organizaţiile extremiste.

„Legislaţia rusă în domeniul mass-media şi al informaţiei nu permite cenzura”, precizează comunicatul, unde se mai arată că legea „defineşte în mod clar tipurile de conţinut care sunt dăunătoare şi reprezintă o ameninţare” pentru cetăţeni. Rostelecom, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de internet din Rusia, a dat mai departe către Roskomnadzor întrebările primite de la NYT. MegaFon a refuzat să comenteze. MTS şi Vympelcom nu au răspuns solicitărilor pentru comentarii. China a fost o sursă de inspiraţie pentru Moscova. Ani de zile politicienii ruşi au purtat discuţii cu oficiali chinezi pentru a-şi realiza propriul Great Firewall, o dată chiar întâlnindu-se cu arhitectul filtrelor chineze care blochează site-urile străine.

În 2019, în timpul Conferinţei Mondiale a Internetului din China, Roskomnadzor a semnat un acord cu instituţia similară chineză prin care ambele se angajează la a controla mai strict internetul. Însă, spre deosebire de China, care are trei companii de telecomunicaţii, de stat,  Rusia are mii de furnizori de internet, ceea ce ar face mai dificilă cenzura. Aici intervin cutiile negre, care oferă instituţiilor de control guvernamentale un bisturiu mai degrabă decât un baros pentru filtrarea anumitor site-uri web şi servicii fără a întrerupe orice acces. Invazia din Ucraina a simplicat oarecum misiunea pentru că mai mulţi furnizori de internet occidental au părăsit piaţa rusă. În mai 2019, Putin a demarat o nouă etapă, la fel de importantă: a semnat o lege a „internetului suveran” care a forţat furnizorii de internet să instaleze „mijloace tehnice de contracarare a ameninţărilor” – echipamente încărcate cu software pentru ca guvernul să urmărească, să filtreze şi să redirecţioneze traficul de internet fără nicio implicare a companiilor sau înştiinţare către acestea. Legea a creat un registru al cablurilor de internet transnaţionale care intră în ţară şi al punctelor cheie de schimb prin care se conectează reţelele de internet din Rusia. Această hartă face mai uşor pentru autorităţi să închidă părţi ale reţelei, au spus experţii. De atunci, sute de companii au primit ordine de la Roskomnadzor.


Totul a pornit cu nişte misterioase „cutii negre”. De fapt, s-a aflat mai târziu, acestea erau dispozitive instalate la furnizorii de servicii de telecom pentru a oferi autorităţilor puterea de a bloca, filtra şi încetini websiteurile.


Autoritatea de reglementare a cerut informaţii despre sistemele informatice ale companiilor şi ce setări trebuie utilizate pentru a permite unui organism guvernamental, Centrul de Monitorizare şi Management al Reţelelor Publice de Comunicaţii, să acceseze de la distanţă reţelele acestora, potrivit unor documente analizate cu The Times. Apoi contractorii aprobaţi de guvern au instalat echipamentul de filtrare, permiţând autorităţilor de reglementare să blocheze, să încetinească sau să redirecţioneze traficul, a declarat Mikhail Klimarev, un analist din secorul de profil care a lucrat cu firme de internet ruseşti precum Rostelecom. „Un sistem de blocare este instalat la fiecare furnizor de internet rus”, a spus el. Tehnologia acoperea de anul trecut 100% din traficul de internet mobil şi 73% din traficul în bandă largă, potrivit unui oficial rus.

Anul acesta, aria de acoperire ar fi trebuit să fie mult mai extinsă. Invazia arată de unde această grabă. Tehnologia de filtrare este realizată de companii precum RDP.ru, un furnizor rus de tehnologie de telecomunicaţii cu legături cu guvernul, potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Michigan şi experţilor ruşi în telecomunicaţii. Pe pagina sa de internet, RDP se laudă că oferă „filtrare URL de înaltă performanţă a site-urilor interzise”. Compania vinde produse în Belarus şi Kazahstan, ţări în care grupurile pentru apărarea drepturilor omului au documentat cenzura internetului. Coincidenţă sau nu, în ambele state în ultimele luni au avut loc proteste antiguvernamentale de amploare. Şi în ambele state Putin şi-a trimis armata. Acum, Facebook şi Instagram sunt considerate organizaţii extremiste în Rusia. Experţii cred că măsura are ca scop gonirea utilizatorilor ruşi către platforme unde Kremlinul are control direct. Rusia a tras cortina de fier digital peste popor, pe care-l deconectează de la internetul global. Iar la gurile de metrou din Moscova poliţia le controlează telefoanele oamenilor. Oamenii „ultimului dictator din Europa”, preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, făceau aşa când în 2020 şi 2021 protestele populare masive cereau îndepărtarea acestuia de la putere. Între timp, televiziunile ruse descriu cum apărătorii scăpaţi de sub control ai oraşului urcainean Mariupol (asediat de armata rusă) ucid civilii şi-i aruncă afară pe geam.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.