Festivalurile internationale de film au capatat o amploare atat de mare, incat au devenit afaceri de zeci de milioane de euro si destinatii turistice in sine. Orasul Cannes este anual luat cu asalt, pe durata Palme d’Or, de catre cinefili si oameni din industrie: in cele aproape doua saptamani de festival, localitatea este vizitata de 35.000 de specialisti, 4.000 de jurnalisti si peste 200.000 de turisti, iar hotelurile isi dubleaza personalul pentru a face fata. Mai aproape de noi, in Europa Centrala, renumele regal al statiunii cehe Karlovy Vary este perpetuat de festivalul de film unde, de-a lungul timpului, au ajuns multe "capete incoronate" ale cinematografiei, inclusiv Charlie Chaplin.

In Romania, festivalurile de film sunt inca in faza de dezvoltare: cam in fiecare an, de vreo cinci ani incoace, s-a lansat cate un eveniment international. Tonul l-a dat Transilvania International Film Festival (TIFF) in 2002, iar intre timp au aparut B-EST, aflat anul acesta la a treia editie, festivalul Anonimul (trei editii), iar in martie 2007 a aparut un festival de productii de scurt si mediu metraj, NexT. Bugetul unui astfel de eveniment incepe de la cateva mii de euro (pentru festivalurile studentesti) si poate ajunge la aproape un milion de euro, in cazul TIFF, cel mai mare festival international din Romania. Numarul spectatorilor, desi nu depaseste inca 50.000, se dubleaza sau se tripleaza insa in fiecare an.

"Intotdeauna inceputul e greu. Filmul nu este un business bubuitor, de unde si reticentele sponsorilor de a investi intr-un astfel de eveniment. Dar, odata ce spargi gheata si dovedesti ca poti avea succes de public, in primul rand, calea e deschisa si pentru cei care au avut ideea, dar n-au fost dispusi sa riste. Iar filme bune exista pe saturate, cat sa organizezi si mai multe festivaluri", spune Mihai Chirilov, directorul TIFF, care anul trecut a adus 35.000 de spectatori la Cluj.

Specialistii pun tendinta sporirii numarului de festivaluri pe seama saturatiei consumatorului in raport cu filmele comerciale americane prezente in cinematografe. "Piata festivalurilor de film din Romania se dezvolta de la an la an si e foarte firesc sa se intample asa, pentru ca e nevoie de festivaluri. A existat dintotdeauna nevoia unei piete secundare de film, ca alternativa la cinematografele pline de filme considerate comerciale, doar uneori (accidental) fiind prezentate si filme premiate", spune criticul de film Stefan Dobroiu.

Festivalurile din Romania urmeaza o reteta testata deja cu succes in toata lumea. Astfel, pe langa competitia de baza unde se inscriu, in functie de specificul fiecarui eveniment, debutanti sau profesionisti din lumea filmului, se organizeaza seminarii si festivitati paralele, care atrag media si publicul. Si obligatoriu evenimentul se incheie cu o seara de gala in care sunt premiati castigatorii.

Astfel, festivalul B-EST, care a inceput pe 14 aprilie si se va incheia pe 21 aprilie, a atras atentia prin mai multe evenimente notabile. De exemplu, organizatorii au realizat in premiera in Europa o platforma online unde amatorii de film vor putea urmari productiile care nu au fost selectionate sa intre in concurs. Sistemul, unic in Europa, a necesitat 800 de ore de munca.

Daca anul trecut punctul culminant a fost seara de deschidere, cu un concert electrizant al actritei spaniole Victoria Abril, urmat de o proiectie in avanpremiera a filmului "Manderlay", al doilea episod din "trilogia americana" a lui Lars von Trier, anul acesta "punctul culminant al festivalului va fi intalnirea publicului roman cu doi mari regizori rusi: Nikita Mihalkov si Andrei Koncealovski", spune Mihai Fulger, critic de film si selectioner B-EST 2007. Nikita Mihalkov a deschis festivalul B-EST cu filmul "Soare inselator", care a obtinut in 1995 premiul Oscar pentru cel mai bun film strain, iar regizorul si scenaristul rus Andrei Koncealovski, fratele mai mare al lui Mihalkov, va prezenta la inchidere, in premiera nationala, filmul "Casa de nebuni", care a obtinut Marele premiu al juriului la Venetia in 2002.

Cat despre competitie, castigatorul trofeului B-EST va primi 10.000 de euro, cel mai bun documentar va fi premiat cu 5.000 de euro, iar cel mai bun scurt metraj cu 3.000 de euro.

Festivalul B-EST a inceput la mai putin de o luna dupa prima editie a festivalului international de scurt si mediu metraj NexT de la Bucuresti. NexT a insemnat o competitie intre 29 de scurt si mediu metraje din 15 tari, patru sectiuni paralele si doua seminarii organizate de nume prestigioase din industria filmului de la noi si din strainatate. Festivalul a fost organizat de Societatea Culturala NexT, in memoria regizorului Cristian Nemescu si a sound-designerului Andrei Toncu, care si-au pierdut viata anul trecut intr-un accident rutier. Castigatorul marelui premiu, "The Substitute" din Italia, a primit 4.000 de euro, iar regizoarea de origine turca Deniz Gamze Erguven a castigat 2.000 de euro pentru productia "A Drop of Water".

Unul dintre evenimentele conexe care a atras publicul cinefil a fost prezenta americanului Walter Murch, detinatorul unor performante atat ca inginer de sunet, cat si ca monteur al unor filme realizate de Francis Ford Coppola sau Anthony Minghella. Walter Murch a reusit sa obtina doua premii Oscar in acelasi an, unul pentru montaj si unul pentru cel mai bun sunet - pentru filmul "Cold Mountain". El este si scenarist si regizor, ceea ce l-a facut pe Minghella sa-l declare "cineastul complet".

Nici in lunile urmatoare cinefilii nu vor avea prea mult de asteptat, pentru ca in iunie va incepe la Cluj cea de-a sasea editie a TIFF, singurul festival din Romania care este inclus in baza de festivaluri de pe IMDB, cea mai importanta baza de filme de pe Internet. TIFF s-a lansat in 2002, cand Romania nu avea niciun festival international de film de lung metraj.

"Era ridicol, in conditiile in care toate tarile au deja mai multe", sustine Mihai Chirilov. La acea vreme festivalul a uimit in primul rand prin locul ales. "N-am vrut sa ingramadim un asemenea eveniment in Bucuresti, de teama ca s-ar putea pierde printre alte evenimente; am ales Clujul pentru ca are o infrastructura cinematografica foarte buna si cea mai mare rata de filme vizionate pe cap de locuitor", spune Chirilov. Competitia TIFF este deschisa regizorilor aflati la primul sau al doilea lungmetraj.

Festivalul a crescut atat din punctul de vedere al filmelor inscrise in concurs (de la 45 la peste 100), cat si ca numar de spectatori (de la 9.000 la prima editie pana la 35.000 la cea din 2006). "Nu sunt prea bun la pronosticuri, dar sper la 50.000 anul acesta, pentru ca festivalul are loc in doua orase: nu doar in Cluj, ca pana acum, ci si la Sibiu, proclamat in 2007 capitala europeana a culturii".

Filme precum "Restul e tacere" (regia Nae Caranfil), "Ingerul necesar" (regia Gheorghe Preda) sau "California Dreaming" (regia Cristian Nemescu) vor fi proiectate in premiera la Sibiu. In plus, gala de decernare a premiilor va fi un duplex Cluj-Sibiu si va fi transmisa in direct la televiziune. "In acest an, bugetul cumulat pe Cluj si Sibiu este de 998.000 de euro", spune Mihai Chirilov. Trofeul "Transilvania" consta intr-un premiu de 10.000 de euro, iar cel mai bun regizor va castiga 5.000 de euro.