Scumpirile astronomice, muncitul peste program în weekend şi pandemia au distrus tinerii României. Care sunt lucrurile considerate înainte normale, dar la care sunt obligaţi acum să renunţe

Postat la 26 mai 2023 159 afişări

„Cercul meu pătrat de prieteni a devenit triunghi şi până la final de an ar putea ajunge un segment de dreaptă”, spunea un coleg de birou într-o discuţie lejeră despre prieteni, care a avut loc la începutul anului. Apoi, în jurul meu am auzit tot mai des că 2023 va fi anul trierii. Oamenii au devenit mai selectivi după pandemie, se conectează mai uşor în mediul online cu alţi oameni şi preferă această variantă în detrimentul întâlnirii fizice, stau mai mult timp la birou ori îşi iau al doilea job pentru a face faţă cheltuielilor mai mari, iar acestea sunt doar câteva dintre motivele pentru care spun „pas” ieşirilor în oraş. Care sunt implicaţiile economice şi psihologice?

Unde vrei să ieşim pe vremea asta ploioasă?”,  „Hai să ne vedem când se mai încălzeşte”, „E prea scumpă intrarea la eveniment şi nu vreau să merg”, „Am şapte nunţi la vară, anunţate până acum, şi nu-mi mai permit să ies în oraş că e totul scump”, „Mi-am luat al doilea job, că nu mă mai descurcam cu cheltuielile şi nu mai am timp de alte lucruri”, „Lucrez în acest weekend, mi-am luat proiecte suplimentare”, „Sunt foarte obosită, caut psihoterapeut”, „Mă doare spatele, pentru că încă lucrez de acasă şi nu am aceleaşi condiţii ca la birou, nu pot să mai ies”, „Mi-e prea lene să ies din casă”, „N-am chef să văd pe nimeni o perioadă” sunt doar câteva dintre scuzele pe care le-am auzit în ultimele luni când mi-am invitat prietenele în oraş.

Ploaia aduce belşug, i-am răspuns uneia dintre prietene, iar pentru fermieri e un motiv de bucurie, agricultura fiind domeniul despre care scriu cel mai des. Însă, dincolo de vreme, de circumstanţe de moment ori de starea de spirit, oamenii se urnesc mai greu pentru a ieşi în oraş şi cei cu program 9-17 sunt primii care refuză să fie scoşi din ansamblul în care sunt angrenaţi, motivele din spatele alegerii lor fiind mult mai complexe decât simplele propoziţii pe care le folosesc drept scuză. „Suntem într-un context în care relaţiile sunt redefinite în funcţie de o serie de variabile: situaţia geopolitică, impactul pandemiei de COVID-19, impactul energiei în evoluţiile viitoare ale afacerilor, inflaţia, criza materiilor prime şi abordările strategice privind impactul asupra mediului”, spune Ionuţ Pandelică, profesor asociat la Academia de Studii Economice din Bucureşti.

Un studiu al companiei de cercetare Ipsos vorbeşte despre faptul că 2022 a fost marcat de izbucnirea războiului Ucraina, turbulenţe economice, inflaţie la niveluri record şi schimbări climatice (multe ţări europene au fost afectate puternic de secetă, România fiind una dintre ele), astfel că 3 din 4 cetăţeni la nivel global (73%) au afirmat că 2022 a fost un an prost pentru ţara lor şi peste jumătate (56%) spun acelaşi lucru despre planurile personale sau familiale. În cazul românilor, 83% dintre conaţionali consideră că 2022 a fost un an prost pentru România, iar 61% au susţinut că a fost un an prost pentru ei şi familiile lor. În acest context, pentru anul 2023, doar 38% din români considerau la începutul său că economia globală se va îmbunătăţi. Motivele din spatele pesimismului general cu privire la economia globală sunt clare din perspectiva majorităţii consumatorilor: creşterea costului vieţii, creşterea dobânzilor sau creşterea ratei şomajului.

Aproape 90% din români se aşteaptau la începutul lui 2023 ca preţurile să crească mai rapid decât veniturile populaţiei, 84% dintre români spuneau că este probabil ca ratele dobânzilor să fie mai mari în 2023 faţă de anul trecut şi 82% considerau că inflaţia în 2023 va fi mai ridicată faţă de 2022.

Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie a acestui an comparativ cu aceeaşi lună a anului precedent a fost 11,2%, iar rata inflaţiei de la începutul anului a fost de 3,1%, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Însă preţurile mărfurilor alimentare au crescut de două ori mai repede decât inflaţia, astfel că de la începutul acestui an şi până în aprilie au înregistrat un avans de 6,5%. Salariul mediu net a crescut cu 15% în ultimul an. Totuşi, cu o inflaţie aproape la acelaşi nivel, înseamnă că, pe medie, toată creşterea de salarii a fost înghiţită de creşterea medie de preţuri. Mai mult, datele Eurostat arată că 25% din salariul unui român este cheltuit pe alimente şi băuturi, primele victime ale inflaţiei.

Motive... de la caz la caz

„Nu mă simt bine, dar tare mult mi-ar fi plăcut să ieşim. Asta e situaţia: nu pot. Mi-am dat şi demisia. Am o stare proastă. Nu mai am job şi trebuie să văd ce găsesc, dacă găsesc. Acum, ideea e să mă fac bine. Sper să-mi revin repede şi din iunie să încep să lucrez. Deocamdată, abia sunt în stare să merg prin casă. Caut un psihoterapeut”, spune Mihaela, o tânără de 35 de ani, care a lucrat de aproape un deceniu în mai multe redacţii de ştiri. Lipsa pauzelor la timp şi statul peste program au dus la epuizare. Însă punctul culminant în cazul ei a fost salariul. Acesta nu a crescut în acelaşi timp cu inflaţia şi chiria (iar despre o mărire în contextul economic actual nu putea fi vorba), astfel că în prima fază s-a mutat într-o garsonieră mai mică, unde şi chiria este direct proporţională.

Cu toate acestea, cheltuielile au rămas la fel şi până la demisie a mai fost doar un pas. „Încerc să mă reprofilez, să plec de aici, dau CV-uri în stânga şi în dreapta. Sunt agitată că trag toţi de mine. Nu mai am timp să fac nimic, sincer”, spune Georgiana, care are 24 de ani şi lucrează ca redactor pentru o televiziune generalistă. Chiar şi cu timpul limitat, costurile mai mari cu chiria şi întreţinerea au venit cu o presiune nouă. Astfel, nu doar că nu a renunţat la primul job, ci şi-a luat al doilea job, iar acum are şi weekendurile ocupate. Marina (28 ani) lucrează în industria fabricării de medicamente şi, la rândul ei, a căutat un job mai bine plătit, căci rata la creditul pentru casă a crescut de la 1.200 de lei la 2.400 de lei în doar un an şi îi este din ce mai greu să o acopere. „Tot ce este peste 5.000 de lei net ca salariu cere o experienţă vastă, cunoaşterea a două limbi străine şi să ai anumite abilităţi”, povestea ea după mai multe interviuri cu angajatori din industria de profil. Aşa că a rămas la acelaşi loc de muncă, dar a limitat ieşirile în oraş.

Geneza...

Pandemia de COVID-19, care a ajuns în România în luna martie 2020, a adus mult stres şi incertitudine în viaţa oamenilor, iar pentru mulţi a fost mai dificil să acorde prioritate şi să investească timp şi energie în prieteniile pe care le aveau. Apoi situaţia pandemică a venit cu provocări financiare, pe lângă faptul că oamenilor le era mai greu să facă lucruri împreună sau să se întâlnească aşa cum obişnuiau, povesteşte Florina Stancu-Drigă, psiholog, clinician şi psihoterapeut. „Izolarea cumplită de la începutul pandemiei s-a tranformat uşor, uşor într-o zona de confort, din care se iese foarte greu. Oamenii preferă să stea în casă şi să înlocuiască interacţiunile sociale cu filme, mâncare şi activitaţi pe care le desfăşoară doar în casă.

Din păcate, a sta izolat a devenit un mod de viaţă preferat de multe persoane. Însă trebuie să ne amintim că suntem fiinţe sociale, care din cele mai vechi timpuri am stat în grupuri şi ne-am dezvoltat în grupuri. Oamenii au nevoie de oameni pentru evoluţie. «Nimeni nu poate trăi fără prieteni», chiar dacă stăpâneşte toate bunurile lumii potrivit lui Aristotel”, a subliniat Florina Stancu-Drigă. Dragoş Cabat, analist economic, care are o experienţă în domeniul financiar de peste 20 de ani, a spus că schimbările de comportament după pandemie au avut două componente: una economică şi una psihologic-comportamentală. Unii tineri au fost loviţi de efectul economic al pandemiei, pierderea locurilor de muncă, scăderea venitului sau teama de a nu rămâne săraci. „Ieşirea din pandemie a adus inflaţie, iar în multe cazuri salariile au revenit la nivelurile anterioare pandemiei, mai încet decât au crescut preţurile la bunuri şi servicii”, a întărit el. Aşadar, o parte din explicaţia pentru care prietenii se întâlesc mai rar în oraş este economică. Pe de altă parte, Cabat afirmă că în timpul pandemiei oamenii au înlocuit ieşirea în oraş cu alte preocupări. „Dacă după pandemie mersul în vacanţă şi consumul produselor şi serviciilor - pe care nu şi le-au putut permite din cauza stării de urgenţă - au revenit în forţă, alte modalităţi de «pierdere a timpului», printre care ieşirea în oraş, au fost abandonate, pentru variantele mai «extreme» de distracţie, precum city breakurile. Cum acestea au devenit mai scumpe, pentru că au crescut preţul avionului, cât şi preţul cazării, sunt mai puţini bani pentru a satisface setea de «evadare»”, a menţionat analistul.

Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg

„În mod normal, pandemia ar fi trebuit să aducă oamenilor conştientizarea faptului că bucuria vieţii nu se obţine numai din distracţii costisitoare, că nu este nevoie să ieşi din casă şi să împărtăşeşti pe social media tot ce ai făcut în timpul liber. Practic, ar fi trebuit să fie o întoarcere spre normalitate, spre sine şi spre relaţiile cu cei apropiaţi. Cu toate acestea, observăm, dimpotrivă, o exacerbare, în rândul tinerilor, a dorinţei de a face lucruri şi de a fi văzuţi de cât mai mulţi oameni în timp ce le fac.

De aceea, experienţele tind să fie mai extreme şi mai puţine, deoarece sunt mai costisitoare, iar banii s-au împuţinat”, a spus Dragoş Cabat. În mod evident s-a schimbat comportamentul oamenilor după pandemie şi era de aşteptat, a afirmat profesorul Pandelică. „În situaţii de incertitudine, schimbarea comportamentului consumatorilor este determinată de percepţia asupra riscurilor şi aversiunea faţă de situaţia generatoare de riscuri. Nu toţi indivizii sunt la fel şi nu toţi reacţionează identic într-o situaţie generatoare de riscuri, precum criza economică, de aceea este de aşteptat ca schimbarea comportamentului să nu aibă aceeaşi intensitate şi să nu urmeze aceleaşi direcţii pentru toţi consumatorii”, a explicat el. Atunci când oamenii interpretează conţinutul unui risc pentru a evalua cât de gravă este situaţia cu care se confruntă în prezent, aceştia folosesc experienţele anterioare, venite din zona geneticii şi/sau din zona epigeneticii. În situaţia în care o asemenea experienţă anterioară există în istoria relativ recentă a economiei naţionale, răspunsul consumatorilor va fi construit pe bază de învăţare. Însă răspunsul emoţional al consumatorilor la efectele unei crize poate determina scăderea încrederii acestora în mărci, organizaţii, guverne. „Evoluţiile economice negative şi scăderea încrederii consumatorilor pot genera restrângerea consumului, oamenii având tendinţa să economisească (economia românească fiind una bazată pe consum) ca reacţie la incertitudinea care caracterizează existenţa lor în prezent”, a precizat Pandelică.

CITITI MATERIALUL INTEGRAL AICI 

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
LIFESTYLE,

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.