Apelează la colecţionarii particulari, scrie New York Times.

Un astfel de caz este cel al oraşului britanic Sheffield, unde patru muzee, ale căror bugete de achiziţii s-au subţiat, şi o biserică expun lucrări de artă contemporană puse la dispoziţia lor de către colecţionari particulari. Girul muzeelor, spun experţii, conferă vizibilitate colecţiilor şi le confirmă calitatea.

La rândul său, muzeul de stat câştigă şi el din faptul că poate expune lucrări pe care nu-şi permite să le achiziţioneze.

Cum mulţi colecţionari doresc să le vadă şi alţii colecţiile, aceştia optează fie să colaboreze cu muzee de stat, fie să-şi întemeieze propriile lor muzee. Un astfel de muzeu este recent inauguratul The Broad din oraşul american Los Angeles, patronat de Eli şi Edythe Broad. Acesta expune colecţia de artă contemporană a celor doi şi are fonduri generoase la dispoziţie pentru a cumpăra lucrări noi.

Muzeul propriu devine o opţiune tot mai des preferată de colecţionarii particulari, în dauna donaţiilor către muzeele de stat însă, în ciuda reducerilor de impozite de care donatorii beneficiază în schimbul gestului lor în diverse ţări. Fie că donează, împrumută lucrări instituţiilor muzeale de stat sau îşi înfiinţează propriile lor muzee, colecţionarii particulari pot ajuta la crearea artei, deoarece îşi permit să comande artiştilor diverse opere.

Pe de altă parte, susţin experţii, atunci când colecţionarii particulari lucrează de capul lor, există riscul ca aceştia să nu alcătuiască o colecţie valoaroasă din punct de vedere artistic, deoarece unii dintre ei tind să cumpere operele de artă doar ca investiţie.