Subiectul implică tema adulterului, iar pe scenă se regăsesc personaje mereu actuale – un milionar, soţia acestuia, dar şi amanţii fiecăruia – precum şi eroi pitoreşti – un samsar sau o slujnică. Dialogurile sunt alerte, scenariul propune întorsături ale firului acţiunii, decorurile sunt potrivite epocii interbelice, iar umorul se regăseşte deopotrivă în formele clasice - de limbaj, de caracter şi de situaţii. Deşi cunoscut în prezent mai cu seamă ca poet, Ion Minulescu (1881-1944) se dovedeşte în calitatea sa de autor dramatic la fel de actual ca şi în timpul vieţii sale, când piesele semnate de el înregistrau succese pe scenele teatrelor de la acea vreme.

Titu Micşoreanu, milionar îmbogăţit pe cont propriu, doreşte să primească recunoaştere şi ca autor dramatic, fără a avea minime cunoştinţe de literatură sau talent scritoricesc. Motiv pentru care Micşoreanu „colaborează“, încercând să-şi impună voluntar ideile, aşa cum este obişnuit, cu un autor de piese de teatru, cu Ion Marian, la recomandarea soţiei sale, Cocuţa Micşoreanu, interpretată de Costina Ciuciulică.

Intervenţiile domnului Cuţui, samsar, şi ale servitoarei Florica adaugă sare şi piper în desfăşurarea acţiunii, altminteri condimentată cu umor la tot pasul.

Actorul Marius Rizea, care îl interpretează pe milionar, a mai jucat în stagiunea care se încheie în această săptămână în spectacolele Micul Infern, Scrisoarea, Un duel şi Vizita bătrânei doamne. Gavril Pătru, care însufleţeşte în Allegro, ma non troppo autorul dramatic, a jucat în această stagiune în alte opt piese, între care Bârfe, zvonuri şi minciuni, Două loturi şi Furtuna, în vreme ce diva spectacolului actual, interpretată de Costina Ciuciulică, mai joacă în alte patru piese, între care Dineu cu proşti, Revizorul şi Toţi fiii mei.

Allegro, ma non troppo este pus în scenă de regizorul Răzvan Popa, acesta fiind al 16-lea spectacol pe care îl coordonează în cariera sa, care cuprinde şi roluri de teatru şi de film.Potrivită pentru o seară de destindere, piesa promite să vă descreţească frunţile şi să menţină treaz interesul spectatorului până la ultima replică.