James Gleick este absolvent de Harvard, fondator al revistei "Metropolis", redactor, timp de zece ani, la New York Times şi conferenţiar la Universitatea din Princeton, impus la nivel internaţional prin două volume de referinţă, "Chaos" şi "Isaac Newton", devenite bestseller-uri de popularizare a ştiinţei, construieşte în acest volum un roman al informaţiei, o istorie exhaustivă a unui subiect aparent banal, dar, în fapt, de o complexitate ameţitoare. Informaţia, adică eroina acestei cărţi, personajul ei principal, străbate, sub ochii noştri, milenii întregi şi o infinitate de locuri.

Pornim, o dată cu omenirea, din Africa, de la primele semne ale limbajului articulat, de la tobele vorbitoare şi ajungem în spaţiile unde s-a folosit pentru întâia oară scrisul şi alfabetul, ulterior trecem prin Grecia, pentru ca apoi să poposim în Anglia, ca să asistăm la elaborarea celor dintâi dicţionare şi la inventarea maşinii diferenţiale de către Charles Babbage, la inventarea cartelei perforate, la firele de telegraf şi la toate acele elemente de tehnologie care care jucat, la vremea lor, un rol la ţeserea pânzei de păianjen a informaţiei în care suntem, fără putinţă de scăpare, prinşi. Totul pentru a ajunge la Claude Shannon, cel care s-a apropiat cel mai mult de o teorie unificată a informaţiei, folosindu-se de matematici. Inventatorul bitului, unitatea de măsură care serveşte la cuantificarea informaţiei, a descoperit că informaţia este intrinsec legată de ordine şi de nesiguranţă, şi, tocmai de aceea, şi de entropie, aşa cum alţii au legat-o de fizică, de mecanica cuantica sau au spus că reprezintă însăşi viaţa.

Ambiţia lui Gleick nu este să tragă concluzii definitive, ci să ne restituie toate interogaţiile majore care i-au frământat pe oamenii de ştiinţă de-a lungul veacurilor în legătură cu Domnia sa, Informaţia. O carte pe cât de utilă, pe atât de bine scrisă şi de delectantă.

James Gleick, "Informaţia, o istorie, o teorie, o revărsare", Editura Publica, Bucureşti, 2012