"Incepand de anul acesta se numeste bienala, pentru ca evenimentul a avut loc si anul trecut, dar sub forma unui festival. Prin transformarea in eveniment bienal, a devenit ceva unic in peisajul artei contemporane", explica Razvan Ion, co-organizator al Bucharest Biennale. Totusi, ce reprezinta o bienala si de ce este unica? Dupa modelul unor evenimente omonime mult mai celebre din lume, precum Bienala de la Venetia sau Berlin, Bucharest Biennale are ca scop introducerea conceptului international in contextul local. Adica, la Bucuresti, au venit artisti din toata lumea care si-au expus lucrarile in spatii neconventionale. Este un fel de intrare a Romaniei in circuitul artei internationale. In toata lumea, bienalele de arta contemporana sunt cele mai importante evenimente de gen si includ o expozitie centrala, dezbateri, conferinte si evenimente paralele (expozitii, sound performance, dezbateri, spectacole de dans). Iar bienala de la Bucuresti respecta intru totul aceasta reteta. Evenimentul se desfasoara in jurul unei teme principale, alaturi de care se petrec mai multe manifestari satelit. Iar totul trebuie sa fie in conformitate cu conceptul declarat.

Pentru anul acesta, tema aleasa a fost haosul, tocmai pentru ca "Bucurestiul este un oras haotic si reprezinta o combinatie de influente care dau acest haos. Pe aceeasi strada poti gasi si Paris-ul reprezentat de casele vechi cu arhitectura deosebita, Istanbul prin targuri sau cine stie ce piata improvizata, sau New York prin vreo cladire de sticla recent construita", explica Eugen Radescu, co-organizator si curatorul festivalului de arta contemporana de anul trecut.

"Iar conceptul se poate aplica si la scara larga pentru ca, in general, traim intr-o epoca a confuziei", il completeaza Ion. Ideea haosului a fost propusa de curatorul evenimentului, Zsolt Petranyi, directorul muzeului Mucsarnok-Kunsthalle din Budapesta. Curatorul este la fiecare editie altul si este ales din diferite parti ale Europei. "Dorim sa avem perspectiva Romaniei din puncte de vedere diferite. Anul trecut a fost un roman, iar acum a venit randul unui curator care traieste tot in spatiul Europei de Est, pentru ca este interesant de vazut ideea unor persoane diferite", explica Ion.

Bienala de la Bucuresti are amploare medie, care este data de numarul de artisti si de cel al evenimentelor din program. "La Bucuresti participa 18 artisti, iar evenimentele se desfasoara in 10 spatii, 7 pentru cel principal si 3 pentru cele paralele", spune Ion. Spre comparatie, la Berlin, anul acesta, la cea de-a patra bienala, au expus 70 de artisti in 12 locatii.

Deschiderea Bienalei i-a revenit lui MC Agent, un artist de drum ‘n’ base, care a concertat in Skate Parc-ul din Herastrau. La eveniment, lumea a fost din toate categoriile, de la elevi si studenti, la manageri sau chiar ambasadori. "La deschidere am pus la dispozitie un singur autobuz, dar nu din acelea moderne, ci un autobuz vechi, care sugera el in sine ideea haosului. Cu el, oamenii au vizitat toate locatiile in care urmau sa se desfasoare evenimente. Si s-a umplut cu calatori. Ceea ce ne-a incantat a fost ca si o parte dintre ambasadorii sau managerii care au fost prezenti s-au urcat in autobuz pentru ca au dorit sa vada ce se intampla. Ghidul a fost chiar curatorul, care le explica la fiecare locatie ce se va intampla", povesteste unul dintre organizatori.

"Spatiile sunt neconventionale, nu sunt spatii in care ar veni publicul de arta. De fapt, tocmai acesta a fost obiectivul, sa atragem publicul care nu vine de obicei in galerii de arta, dar si sa atragem publicul de arta in locuri in care nu merge in mod normal", spune Eugen Radescu.

Organizatorii au amenajat in interiorul Teatrului National, langa Laptaria lu’ Enache, un Info Point, un fel de inima a intregii bienale, de unde se pot achizitiona programe sau harti cu toate manifestarile. "Pozitionarea aduce alaturi publicul tanar, care nu stie ce se intampla", spune Radescu. De altfel, multi dintre cei care initial vin la un suc in Laptarie, de cele mai multe ori ajung sa viziteze si expozitia.

"Pentru ca Laptaria era inchisa, eram curios ce se intampla aici asa ca am intrat in expozitie. Nici macar nu auzisem despre bienala, dar cred ca in week-end voi merge si in Gradina Botanica", spune Alex, un student care recunoaste ca nu prea a intrat pana acum in galerii de arta.

Iar Alex va avea destule de vazut, pentru ca, pe tot parcursul evenimentului, Muzeul de Geologie gazduieste o expozitie cu imagini video si in miscare. De asemenea, la Gradina Botanica Dan Perjovschi si Sebastian Moldovan au intervenit in spatiul public prin arta. Perjovchi a schimbat fata serei de flori, iar Moldovan participa cu o expozitie prin care spune de fapt ca "Bucurestiul, numit micul Paris, a incetat sa fie ceea ce era odata", dupa cum explica insusi artistul. Expozitia consta in semne pe care scrie "Aici s-a terminat Parisul".

Perjovschi expune si la South Shop, magazin de articole pentru cei care practica skateboard-ul, iar creatiile artistei plastice Ioana Nemes, care a avut expozitii si la New York, Amsterdan sau Viena, sunt prezentate la Facultatea de Biologie. Muzeul National al Literaturii ii gazduieste pe artistii Aya Tzukioka si Ilona Nemeth, iar la Centrul National al Dansului este prezentata o selectie de fotografii si lucrari ale artistilor Dan Perjovschi, Atilla Stark, Erik Binder, Janos Fodor, Katia Lombardi, Pedro Motta, Tatsumi Orimoto si Wang Qingsong.

Pana la aceasta ora, evenimentele paralele ale bienalei au insemnat dezbateri publice, performante multimedia sau work-shop-uri de dans contemporan. Pe 23 iunie va avea loc un spectacol de dans contemporan - "Process in progress" - regizat de Florin Flueras, la Centrul National al Dansului. Bienala se va incheia cu dezbateri moderate de Lia si Dan Perjovchi, a caror tema va fi aleasa pe loc in mod "democratic’", dupa cum se precizeaza in programul evenimentului. Bugetul alocat editiei de anul acesta, conform organizatorilor, a fost de 147.000 de euro, iar la final acestia estimeaza ca vor avea 35.000 de vizitatori.

"Poate parea mult pentru Romania, dar este putin in comparatie cu celelalte evenimente similare din lume. De exemplu, la Berlin vin 1,2 milioane de oameni", spune Ion. Pregatirile au inceput cu un an in urma, ceea ce este putin avand in vedere amploarea evenimentului, spun organizatorii.

"Cel mai greu lucru a fost partea tehnica si instalarea exponatelor. In Romania lipsesc oamenii specializati, oameni care sa aiba manusi albe si sa respecte lucrarile. In egala masura foarte dificil a fost de manageriat si partea financiara, de atragere a sponsorilor", explica unul dintre organizatori.

"In ceea ce priveste arta contemporana, Bucurestiul este o scena efervescenta, unde acum cinci ani nu prea se intampla nimic", remarca unul dintre organizatori. Desi piata se afla inca la inceput si nu toate evenimentele sunt de calitate, este bine ca se intampla, crede Ion. Cei doi organizatori spun ca deja au inceput pregatirile pentru bienala din 2008, iar la urmatoarea editie conceptul va apartine unui scandinav.