„Dacă vrem o Europă mai puternică, trebuie să o conectăm mai bine”, spune Kaave Pour, fondatorul think tankului 21st Europe, proponentul construirii unei vaste reţele feroviare paneuropene care să propulseze transportul feroviar de călători în secolul XXI. Ce ar aduce nou aceste trenuri, în afară de conectarea marilor oraşe europene? 

Un exemplu: vagoanele nu vor fi împărţite pe clase, ci pe spaţii pentru diferite nevoi, cum ar fi spaţii de linişte pentru muncă şi relaxare şi secţiuni destinate familiei. Se va servi şi cafea. Iar trenurile vor circula cu viteze ameţitoare, de 300-400 km/h, fără să încetinească, de la Paris la Madrid, de la Napoli la Helsinki, poate de la Amsterdam la Varşovia, fără ca pasagerii să fie deranjaţi în vreun fel. Reţeaua feroviară, botezată Starline, ar uni 39 de destinaţii din ţările Europei, liniile ajungând până în Turcia, Ucraina şi Marea Britanie. Viziunea pentru Starline propune reinventarea reţelei feroviare de mare viteză a Europei într-un sistem unic şi fluid care să rivalizeze cu transportul aerian, după cum scrie Euronews. 

21st Europe este un think tank nou din Copenhaga care se concentrează pe idei la scară mare pentru viitorul Europei.

Fondatorul său, Kaave Pour, a condus anterior laboratorul de inovaţie al Ikea Space10. Noul său proiect foloseşte designul ca lentilă pentru observarea marilor provocări şi oportunităţi pentru continentul european în secolul XXI. În Europa de mult timp pot fi parcurse de la un capăt la altul rutele propuse de Starline, dar călătoria este adesea fragmentată, făcută cu un mix de trenuri regionale şi de mare viteză. Se pierde timp şi călătorul trebuie să reziste complicaţiilor produse de trecerea graniţelor. Uneori diferă infrastructura, programele nu se aliniază, diferă până şi regulile care stabilesc programul de lucru zilnic al conductorului de tren. De un sistem unic de achiziţionare a biletelor de călătorie nici nu poate fi vorba. „Reţelele sunt bune în interiorul statelor. Franţa are o reţea de transport grozavă, dar şi Danemarca”, spune Pour. „Dar imediat ce trenurile trec graniţele, armonia începe să se destrame. Dacă nu putem călători liber din ţară în ţară, ideea pieţei unice şi a unui continent mai unit este imposibilă.” În ultimii ani au fost lansate zeci de rute feroviare internaţionale care să faciliteze transportul în interiorul Europei. 21st Europe propune ceva mai asemănător transportului cu metrolul sau prin tunel. „Un sistem feroviar cu adevărat integrat nu mai este doar ceva care să facă viaţa mai uşoară, ci o necesitate strategică pentru rezistenţa Europei în secolul XXI”, apreciază think tankul din Copenhaga. „Proiectat ca un sistem de metrou, Starline schimbă modul în care europenii îşi percep propriul continent – nu ca pe o colecţie de capitale îndepărtate, ci ca pe o reţea unică, în mişcare rapidă, în care la fiecare conexiune, pentru oameni sau mărfuri, se poate ajunge uşor.” 21st Europe are ca obiectiv crearea unei reţele funcţionale până în 2040. Este o ţintă realistă? Nu se poate nega faptul că un sistem feroviar paneuropean ar fi popular printre călători. „De la epoca de aur a trenurilor de noapte la cei peste 400.000 de utilizatori pe an ai Interrail, dorinţa pentru călătorii deschise, accesibile, este clară”, spune think tankul. „Însă, în pofida cererii din partea publicului, călătoriile internaţionale rămân fragmentate, lente şi scumpe.” În construcţie este deja Reţeaua de Transport Pan-European (TEN-T), o iniţiativă a Uniunii Europene care are ca intenţie să unifice infrastructurile de pe continent. 21st Europe spune că acesteia îi lipseşte „ambiţia şi designul”,  nu doar în ceea ce priveşte experienţa pasagerilor, unde “sistemul complex de cumpărare a biletelor, serviciile inconsistente şi gările depăşite de vremuri fac ca transportul cu trenul să fie perceput ca fragmentat”, ci şi „oportunităţile ratate de a face din calea ferată o trăsătură definitorie pentru Europa însăşi”. 

O călătorie cu trenurile Starline de la Helsinki la Berlin ar putea dura doar 5 ore, faţă de o zi în prezent. Reţeaua Starline ar avea în total 22.000 de km. Ar uni, spre exemplu, Atena de Sofia, de Bucureşti, de Chişinău şi de Kiev. De la Amsterdam s-ar ajunge la Varşovia prin Berlin. La Berlin ar opri trenurile care pleacă din Oslo şi de acolo ar merge mai departe spre Milano.

Organizaţia vede în unificarea designului cheia pentru o reţea paneuropeană. “Gările par deconectate, trenurile sunt proiectate diferit, iar călătoria în sine rar este considerată parte din experienţă.” Alte forme de transport, de la trenurile-glonţ ale Japoniei la aeroporturile scandinave, arată că mobilitatea poate fi atât funcţională, cât şi emblematică. O călătorie cu trenurile Starline de la Helsinki la Berlin ar putea dura doar 5 ore, faţă de o zi în prezent. Reţeaua Starline ar avea în total 22.000 km. Ar uni, spre exemplu, Atena de Sofia, de Bucureşti, de Chişinău şi de Kiev. De la Amsterdam s-ar ajunge la Varşovia prin Berlin. La Berlin ar opri trenurile care pleacă din Oslo şi de acolo ar merge mai departe spre Milano. Din capitalele statelor balcanice s-ar putea ajunge la Roma. Extremităţile vor fi Istanbul, Kiev şi Dublin. Noul sistem va fi cu 30% mai rapid decât sunt în prezent călătoriile cu maşina sau cu trenul. „De la Kiev la Berlin, până acum o călătorie de o noapte, va deveni o legătură predictibilă şi fluidă”, explică think tankul. „Milano-München, o rută lentă şi întortocheată, se transformă într-o legătură de mare frecvenţă între centre economice majore.” 

Trenurile Starline vor fi uşor de recunoscut mulţumită culorii lor albastre şi îmbarcarea în ele se va face în gări noi construite în afara oraşelor mari cu conexiuni la sistemele de transport urban existente. 21st Europe vede în aceste gări centre culturale care vor avea restaurante, magazine, spaţii de aşteptare cu design special, dar şi săli de concerte, muzee, spaţii pentru sport şi pentru evenimente. Gările vor avea capacitatea aeroporturilor pentru pasageri şi vor putea funcţiona şi ca centre logistice pentru mărfuri, având în vedere apropierea lor de marile oraşe. 21st Europe vede în Starline şi un proiect pentru mediu. Transportul este una din marile provocări ale Europei în lupta cu schimbările climatice. 

În 2022, sectorul a contribuit cu aproape 30% la emisiile totale de gaze cu efect de seră ale UE, potrivit Agenţiei Europene de Mediu. Zborurile de 1-3 ore rămân modalitatea de transport obişnuită pentru milioane de persoane, cu toate că existe servicii de transport feroviar de mare viteză, care emit cu până la 90% mai puţin CO2 per călătorie. Ţări ca Franţa şi Austria au început să restricţioneze zborurile scurte acolo unde există alternative feroviare, dar pentru un impact real „este nevoie de o abordare continentală”, crede think tankul. „O schimbare îndrăzneaţă spre trenuri de mare viteză ar putea fi cea mai bună şansă a Europei pentru a-şi îndeplini ţintele de mediu pentru 2050 asigurând totodată că mobilitatea rămâne rapidă şi verde.” 

Viziunea pentru Starline propune reinventarea reţelei feroviare de mare viteză a Europei într-un sistem unic şi fluid care să rivalizeze cu transportul aerian, după cum scrie Euronews. 21st Europe este un think tank nou din Copenhaga care se concentrează pe idei la scară mare pentru viitorul Europei. Fondatorul său, Kaave Pour, a condus anterior laboratorul de inovaţie al Ikea Space10.

21st Europe propune coordonare centralizată pentru trenuri, experienţă pentru pasageri şi tehnologie în timp ce companiilor feroviare din diferitele state li se va permite operarea rutelor sub un model de franciză. Proiectul va avea finanţare publică şi va fi dezvoltat de companii naţionale feroviare alese special pentru acest lucru. Autoritatea de supraveghere va fi noua Autoritate Feroviară Europeană (ERA), o instituţie a UE responsabilă cu asigurarea coordonării sistemului, a inter­opera­bilităţii şi a expansiunii pe termen lung. Pentru a funcţiona ca un sistem european, Starline va avea nevoie de acorduri de muncă armonizate, standarde tehnice comune şi aceleaşi reguli de siguranţă. „Aceasta înseamnă că operatorii de trenuri, echipele de întreţinere şi personalul gărilor vor fi pregătiţi într-un cadru european comun, asigurându-se consistenţa operaţională indiferent de ţara unde are loc activitatea.” 21st Europe crede că toate acestea pot deveni realitate până în 2040. “Acum, începem să construim reţeaua pentru a forţa schimbarea adevărată, aducându-i împreună pe legiuitori, pe proiectanţi, pe liderii industriei pentru a transforma viziunea în acţiune.” O Europă mai unită a devenit în ultimele luni mai necesară ca niciodată. În primele sale săptămâni la Casa Albă în noul său mandat, preşedintele SUA Donald Trump şi i-a îndepărtat pe aliaţii europeni, a apropiat Washingtonul de Moscova, iar liderii europeni caută putere în interiorul UE. Proiectul Starline a fost gândit înainte de apariţia acestor turbulenţe geopolitice, însă Pour spune că ideea de conexiuni mai bune între naţiunile europene şi oraşele lor este de ani buni prezentă în cercurile celor care iau decizii politice. La crearea conceptului Starline au participat  studioul de tehnologie Bakken & Bæck, experţi în mobilitate, în infrastructură şi politici europene. La bază are studii şi politici deja existente. 21st Europe exinde ambiţiile proiectului UE TEN-T.

Proiectul Starline a fost gândit înainte de apariţia acestor turbulenţe geopolitice, însă Pour spune că ideea de conexiuni mai bune între naţiunile europene şi oraşele lor este de ani buni prezentă în cercurile celor care iau decizii politice. La crearea conceptului Starline au participat  studioul de tehnologie Bakken & Bæck, experţi în mobilitate, în infrastructură şi politici europene.