În timp ce studenţii se grăbesc să înveţe cum să folosească inteligenţa artificială pentru a rămâne relevanţi pe piaţa muncii, angajatorii par să caute altceva. Un sondaj realizat în rândul a peste 600 de angajatori arată că abilităţile interpersonale, dorinţa de a învăţa, profesionalismul şi capacitatea de adaptare cântăresc în continuare mai mult decât competenţele tehnice atunci când sunt evaluaţi candidaţii aflaţi la început de carieră. AI-ul schimbă modul în care se lucrează, dar, cel puţin deocamdată, nu schimbă fundamental tipul de oameni pe care companiile vor să îi angajeze.

Dacă petreci câteva minute vorbind cu studenţii despre perspectivele lor profesionale, un subiect se află în mod constant în topul preocupărilor lor: îi va înlocui un robot la locul de muncă?

Îngrijorarea lor este de înţeles. Universităţile integrează inteligenţa artificială în programele de studiu, iar angajatorii adoptă AI într-un ritm rapid. Prin urmare, majoritatea studenţilor presupun că abilităţile de utilizare a inteligenţei artificiale au devenit esenţiale pentru obţinerea unui prim loc de muncă. Dar dacă angajatorii îşi schimbă criteriile de selecţie a candidaţilor la fel de repede?

Autorii unui material publicat de The Conversation pornesc de la o întrebare simplă: ce apreciază de fapt angajatorii atunci când recrutează talente aflate la început de carieră? Întrebarea a apărut în urma discuţiilor cu angajatori şi studenţi despre experienţele lor de internship. An de an, angajatorii pun accent pe comunicare, profesionalism şi alte abilităţi necesare la locul de muncă drept domenii în care studenţii aflaţi în internship au cel mai mult de îmbunătăţit. Studenţii tind, în schimb, să se concentreze pe dezvoltarea competenţelor tehnice. Pentru a vedea dacă această discrepanţă depăşeşte contextul internshipurilor, au fost chestionaţi peste 600 de angajatori dintr-o gamă largă de industrii şi organizaţii de diferite dimensiuni. Aceştia au fost întrebaţi ce abilităţi şi calităţi contează cel mai mult atunci când angajează proaspeţi absolvenţi şi profesionişti aflaţi la început de carieră. Răspunsul lor ar putea surprinde: în mod constant, aceştia au clasat „abilităţile soft” înaintea cunoştinţelor tehnice atunci când au evaluat candidaturile.

Să înveţi să evoluezi odată cu jobul

S-a aşteptat ca angajatorii să pună pe primul loc abilităţile de utilizare a inteligenţei artificiale şi competenţele tehnice. În schimb, sondajul a oferit o imagine mai nuanţată. Angajatorii apreciază în mod clar aceste competenţe, însă au clasat constant mai sus calităţi precum abilităţile interpersonale şi dorinţa de a învăţa.

Indiferent de dimensiunea organizaţiei, rezultatele au fost similare. Clasamentele au arătat ce apreciază angajatorii, iar comentariile acestora au explicat de ce. O temă a revenit în mod repetat: angajatorii vor să angajeze oameni despre care cred că vor evolua odată cu organizaţia lor.

Candidaţii au în continuare nevoie de o bază tehnică, însă angajatorii caută şi dovezi că aceştia pot învăţa, se pot adapta şi îşi pot aplica cunoştinţele în contexte aflate în schimbare.

Asta nu înseamnă că abilităţile tehnice nu sunt importante. Mai degrabă, acestea au fost văzute drept competenţe specifice unui anumit loc de muncă, care pot fi învăţate la job, lucru care se realizează mult mai uşor atunci când noii angajaţi au deja abilităţi soft precum seriozitatea, profesionalismul şi dorinţa de a învăţa. Un manager de resurse umane din cadrul unei companii de dimensiune medie din domeniul sănătăţii a rezumat foarte bine această idee: „Competenţele informatice, serviciile excelente oferite clienţilor şi seriozitatea sunt extrem de importante. Restul putem să-i învăţăm”.

O companie mică producătoare de dispozitive medicale a exprimat o idee similară: deşi poziţiile tehnice necesită un anumit nivel de competenţă, atitudinea şi capacitatea de adaptare sunt, de asemenea, importante, deoarece angajaţii trebuie adesea să preia responsabilităţi diverse, în loc să rămână limitaţi la o singură zonă de activitate.

Un alt respondent, din cadrul unei organizaţii nonprofit de mici dimensiuni, a pus accent pe curiozitate, adaptabilitate şi capacitatea de a învăţa rapid abilităţi noi. Într-o organizaţie mică, a explicat angajatorul, angajaţii trebuie să fie dispuşi să evolueze odată cu organizaţia. Privite împreună, aceste comentarii sugerează că angajatorii nu aleg între competenţele tehnice şi calităţile necesare la locul de muncă. Candidaţii au în continuare nevoie de o bază tehnică, însă angajatorii caută şi dovezi că aceştia pot învăţa, se pot adapta şi îşi pot aplica cunoştinţele în contexte aflate în schimbare.

Putem purta o conversaţie?

Comunicarea a fost o altă preocupare care a revenit în mod constant.

Un manager de recrutare din cadrul unui mare producător a descris dificultatea de a găsi candidaţi care să se simtă confortabil în conversaţiile faţă în faţă şi la telefon. În mod similar, un director al unei mici firme de servicii profesionale a spus că exprimarea slabă în scris reprezintă un motiv frecvent pentru respingerea candidaturilor şi a menţionat comunicarea cu clienţii şi colegii drept o provocare în creştere.

Deşi sondajul nu arată dacă abilităţile de comunicare au scăzut în timp, consecvenţa acestor comentarii sugerează că angajatorii consideră comunicarea o provocare persistentă atunci când recrutează proaspeţi absolvenţi. Un respondent a spus că mulţi tineri absolvenţi „nu sunt echipaţi cu abilităţi bune de comunicare” şi întâmpină dificultăţi în a-şi respecta angajamentele.

►Œ Soft skills > competenţe tehnice: abilităţile interpersonale au fost clasate constant mai sus decât cunoştinţele tehnice în evaluarea candidaţilor aflaţi la început de carieră.

► 4 calităţi esenţiale – comunicarea, profesionalismul, dorinţa de a învăţa şi adaptabilitatea - apar constant printre competenţele pe care le caută angajatorii.

► AI-ul nu este suficient: angajatorii apreciază capacitatea de a folosi AI, dar şi capacitatea de a decide când şi cum să fie folosit responsabil.

Aceste comentarii sugerează că angajatorii văd comunicarea ca fiind mai mult decât simpla capacitate de a vorbi şi de a scrie. Ei o asociază şi cu profesionalismul şi seriozitatea.

Comentariile au contribuit, de asemenea, la explicarea motivului pentru care internshipurile şi programele de formare rămân valoroase pentru angajatori. Un respondent din cadrul unei mici firme de servicii profesionale a spus că angajează în principal foşti stagiari, adăugând: „Le cunoaştem abilităţile, motivaţia şi felul în care se integrează în firma noastră”.

Aceste experienţe le permit angajatorilor să observe mai mult decât parcursul academic al unui candidat sau lista de competenţe din CV. În cadrul discuţiilor cu angajatorii, un coordonator a descris cazul unui stagiar care a finalizat mai multe proiecte complexe înainte de termen, adaptându-se rapid la un nou mediu corporativ. Coordonatorul a fost impresionat în special de abilităţile de comunicare ale studentului şi de dorinţa acestuia de a învăţa.

În ceea ce priveşte AI-ul, mesajul transmis de angajatori a fost clar: contează să ştii cum să foloseşti o tehnologie, dar contează şi să ştii când şi cum să o foloseşti în mod responsabil.

După cum a scris unul dintre respondenţi: „Dacă AI-ul este folosit bine în materialele de candidatură, este în regulă. De cele mai multe ori, observăm că a fost folosit doar pentru că este utilizat atât de prost, ceea ce este inacceptabil”.

Procesul de recrutare, văzut prin ochii angajatorului

Citirea acestor comentarii schimbă modul în care este privit procesul de recrutare. S-a observat cât de diferit abordează, de multe ori, studenţii şi angajatorii procesul de angajare.

Studenţii se concentrează, în mod firesc, pe obţinerea unui loc de muncă. Îşi construiesc
CV-uri solide, se pregătesc pentru interviuri şi învaţă să folosească inteligenţa artificială. Aceste eforturi contează, deoarece angajatorii se aşteaptă ca absolvenţii să vină pregătiţi să contribuie.

Angajatorii îşi pun însă o altă întrebare: este aceasta o persoană care va avea succes aici?

Fiecare interacţiune îi ajută să găsească răspunsul. Un e-mail poate arăta cât de clar şi profesionist comunică un candidat. Un interviu poate scoate la iveală modul în care o persoană ascultă şi răspunde la o întrebare cu care nu s-a mai confruntat. Un internship sau un program de formare arată dacă un student îşi respectă angajamentele, lucrează bine cu ceilalţi şi reacţionează la feedback.

Privite din această perspectivă, rezultatele sondajului devin mai uşor de înţeles. Angajatorii nu evaluează pur şi simplu ceea ce ştiu deja candidaţii. Ei caută indicii despre modul în care aceştia vor performa, vor învăţa şi se vor dezvolta după ce se alătură organizaţiei.

Lecţii pentru studenţi şi universităţi

Pentru studenţi, mesajul nu este că trebuie să aleagă între competenţele tehnice şi abilităţile necesare la locul de muncă. Au nevoie de ambele.

Să înveţe să utilizeze AI şi alte tehnologii folosite la locul de muncă rămâne important, însă studenţii trebuie să demonstreze şi că pot comunica clar, că pot lucra eficient cu ceilalţi, că pot lua decizii bune şi că îşi respectă angajamentele.

Asta înseamnă că universităţile trebuie să facă mai mult decât să adauge cursuri şi specializări dedicate inteligenţei artificiale în programele lor de studiu. Ar trebui să le ofere studenţilor oportunităţi repetate de a demonstra cum îşi aplică cunoştinţele, cum reacţionează la feedback şi cum contribuie la o echipă. Internshipurile, programele de formare şi proiectele realizate pentru clienţi le permit studenţilor să îşi dezvolte aceste calităţi înainte de a intra pe piaţa muncii.

Consilierea profesională poate susţine această strategie, ajutându-i pe studenţi să explice nu doar ce competenţe deţin, ci şi unde şi cum le-au folosit.

A schimbat AI-ul ceea ce apreciază angajatorii atunci când recrutează proaspeţi absolvenţi?

Inteligenţa artificială schimbă modul în care este realizată munca, dar nu a schimbat fundamental ceea ce caută angajatorii la oamenii pe care îi angajează. Aceştia îşi doresc în continuare absolvenţi care să poată folosi eficient tehnologia, demonstrând în acelaşi timp capacitatea de judecată, profesionalismul şi adaptabilitatea necesare pentru a evolua odată cu organizaţia.

Până la urmă, AI-ul poate schimba locul de muncă, dar angajatorii continuă să angajeze oameni, nu algoritmi.   

Traducere şi adaptare: Oana Ioniţă