Pentru cei mai mulţi lideri aflaţi la cârma companiile din sectorul public, unul dintre cele mai importante elemente ale poziţiei pe care o deţin este stabilitatea oferită de locul de muncă, pe când doar o mică parte pun salariile pe primul loc. Sub umbrela protectoare şi sigură a statului lucrează o masă de experţi foarte bine pregătiţi, dar în continuare este constant nevoie De programe de training în administraţia publică pentru a creşte puternic performanţa acestui sector. Cât de dispuse sunt instituţiile statului să investească în programe de pregătire a angajaţilor şi cât de deschişi sunt aceştia să le urmeze?

Angajaţii din sectorul public apreciază cel mai mult siguranţa locului de muncă, lucru explicabil în contextul incertitudinii economice din ultimul deceniu şi al multiplelor perioade de criză. Spre deosebire de mediul privat, unde angajatorii au făcut ajustări de personal în perioade economice dificile, în sectorul public nu s-au făcut restructurări, iar acest lucru a fost apreciat de angajaţi”, afirmă Andrei Goşu, managing partner al companiei de training şi consultanţă în domeniul dezvoltării organizaţionale Ascendis.

Potrivit unui sondaj realizat de aceasta, aproape trei sferturi (74%) dintre liderii din sectorul public consideră că stabilitatea oferită de locul de muncă este foarte importantă ca element de atractivitate în cadrul instituţiei pe care o conduc, pe când pachetul salarial şi de beneficii este considerat foarte important doar de 35% dintre respondenţi.

Atunci când vine vorba de metodele de creştere a performanţei din sectorul public, peste 60% dintre liderii chestionaţi consideră că îmbunătăţirea competenţelor angajaţilor şi implementarea unui sistem de remunerare pe bază de performanţă ar fi cele mai eficiente metode de a îmbunătăţi performanţa instituţiei în care activează. „Vrem un forum al angajaţilor din instituţiile publice pentru că noi credem că, deşi competenţele sunt similare şi provocările pot fi identice (cu mediul privat – n. red.), există un specific în instituţiile publice. Nu întotdeauna ceea ce merge în companiile private merge şi în instituţiile publice. În instituţiile publice avem nevoie de competenţe, avem nevoie de management şi de leadership, avem nevoie şi de procese, şi de structuri, şi de reguli, şi de norme, şi de proceduri, dar avem nevoie şi de un set de valori. Performanţa este direct influenţată de atitudini şi comportamente”, a spus Andrei Goşu în cadrul unei conferinţe organizate de Ascendis şi BNR.

Potrivit lui, schimbările mici de comportamente în rândul angajaţilor din sectorul public ar putea aduce un rezultat extraordinar în creşterea performanţei instituţiilor publice, iar o componentă importantă în această direcţie o reprezintă investiţia în programe de training.

Un mit frecvent

La rândul său, Marius Opriş, partener în cadrul Ascendis, spune că, din proiectele de training şi de transformare a culturii organizaţionale pe care compania sa le-a desfăşurat în sectorul public a constatat că există experţi foarte bine pregătiţi şi la stat. „«Angajaţii de la stat sunt mult mai puţin performanţi decât cei din privat». Acesta este, probabil, cel mai mare mit care circulă în societatea românească şi care naşte mereu controverse. Timp de mai bine de două decenii, trainerii de la Ascendis au oferit programe de pregătire în mediul privat, iar în ultimii ani am avut câteva proiecte de training şi de transformare a culturii organizaţionale în sectorul public. Am constatat că există o masă critică de experţi foarte bine pregătiţi şi la stat şi că ponderea angajaţilor performanţi din sectorul public este semnificativă”, scrie Marius Opriş în studiul realizat de compania sa.

Motorul economiei rămâne mediul privat

Cu toate acestea, miracolul economic prin care a trecut România în ultimii ani, reuşind să avanseze chiar dacă frânele au fost trase, a avut ca motor sectorul privat, iar motivele pentru care sectorul public nu a contribuit în egală măsură la această creştere sunt legate de sistemul de lucru din companiile publice, de cultura organizaţională de acolo, crede el. „Chiar dacă România s-a dezvoltat inegal, iar mediul rural şi zonele cu infrastructură deficitară au rămas sărace, în oraşele dezvoltate puternic performanţa sectorului privat este similară cu cea din vest, iar nivelul de trai al angajaţilor a crescut foarte mult. În schimb, sectorul public, care are oameni bine pregătiţi, de multe ori la un nivel similar cu cei din sectorul privat, şi care a reuşit să-i atragă prin salarii mai mari, nu a contribuit la creşterea economică a României. O parte dintre motivele pentru care acest lucru s-a întâmplat a fost reprezentat de faptul că ei activează într-un sistem şi într-o cultură care nu a promovat dezvoltarea şi nu a integrat bunele practici existente în sistemul privat”, a detaliat Marius Opriş.

Peste jumătate dintre liderii companiilor publice, respectiv 52% spun că există o procedură prin care se identifică nevoile de training ale angajaţilor şi, în medie, o instituţie publică a cheltuit 1.000 de lei per angajat pentru programele de training din 2022. „Nu există un etalon în ceea ce priveşte investiţia în instruirea angajaţilor din România, avem clienţi care investesc 400 de euro per an per angajat şi clienţi care alocă sume de cinci or mai mari. Oricum ne-am uita la această sumă, per ansamblu ea este mică, pentru că România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul investiţiei în training, chiar şi sub Bulgaria, rivala noastră în toate clasamentele”, spune Andrei Goşu.

Liderii din sectorul public au avut răspunsuri variate când au fost întrebaţi care a fost costul trainingului per angajat în 2022, de la 300 de lei per angajat până la 2.000 de lei per angajat. „Сu mici schimbări de comportament în domeniul public, eu cred ca rezultatul ar fi impresionant, de la simpla interacţiune cu cetăţeanul până la eficientizarea proceselor din instituţii. Într-unul dintre proiectele mari din sectorul public pe care le-am avut în ultimii ani am văzut că acest lucru este posibil, iar oamenii au învăţat să interacţioneze altfel între ei. Procesele sunt esenţiale, dar comportamentele şi felul în care oamenii interacţionează între ei sunt vitale. Statul este o dovadă vie că, deşi are angajaţi competenţi, cultura, climatul şi atmosfera din instituţiile publice nu aduc aceeaşi eficienţă ca în alte state europene”, este de părere Andrei Goşu.

Orice instituţie, că e de stat sau privată, are nevoie de procese clare şi de un sistem de valori care să conducă spre performanţă, crede el. „În acest moment, sectorul public este deficitar la atmosfera de lucru şi sistemele de valori, iar noi le putem îmbunătăţi prin programele noastre, antrenând şi consolidând competenţele şi comportamentele oamenilor”, a subliniat reprezentantul Ascendis.

Un număr de 454 de angajaţi ai Băncii Naţionale a României, reprezentând aproape un sfert din totalul celor peste 2.000 de angajaţi ai instituţiei, au participat anul trecut la programe de training. Creşterea capacităţii de adaptare la nou şi consolidarea expertizei profesionale sunt principalele obiective de formare ale angajaţilor BNR şi în 2023, după a explicat Mugur Tolici, directorul de resurse umane al BNR, în studiul Ascendis.

„Anul 2023 a fost declarat de Comisia Europeană anul dezvoltării competenţelor. Premisa de la care s-a pornit a fost aceea că dezvoltarea competenţelor nu asigură doar şanse crescute pentru realizarea unei cariere de succes, ci şi mai multă inovare, o mai bună competitivitate a companiilor şi o contribuţie mai însemnată la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Forumul Economic Mondial estimează în cadrul raportului «Viitorul joburilor» din 2021 că, pentru a se adapta la noul loc de muncă bazat în mare parte pe tehnologie, angajaţii din sectorul public vor trebui să-şi dezvolte aproximativ 40% din competenţele de bază în următorii cinci ani”, a spus Mugur Tolici, în conferinţei organizată de BNR şi Ascendis.

Potrivit lui, Banca Naţională a României are în acest moment 2.069 de salariaţi, care îşi desfăşoară activitatea în sediul central din Bucureşti şi în cele 19 structuri teritoriale, şase sucursale regionale şi 13 agenţii. „Anul 2022 a fost un an activ din punct de vedere al formării profesionale. Aproape un sfert dintre salariaţii băncii (454 de persoane) au cumulat 760 participări la programe de perfecţionare profesională, însumând, în total, 2.671 de zile de training. Aproximativ 90% din participări au fost ale salariaţilor cu funcţie de execuţie”, a detaliat el.

În ceea ce priveşte sumele anuale investite în formarea angajaţilor, el spune că media este de 1.000 de lei per an per salariat. „Investiţia anuală în dezvoltarea profesională a angajaţilor este de circa 1.000 de lei per salariat, fiind influenţat în ultimii ani de cursurile organizate online. Prin reducerea costului per salariat ca urmare a creşterii participării la programele desfăşurate online, am reuşit să asigurăm accesul unui număr mai mare de salariaţi la programe tehnice, soft skills sau manageriale”, a explicat reprezentantul BNR.

Funcţionari publici mai pregătiţi, cetăţeni mai mulţumiţi

Oana Matache, viceprimar al Municipiului Buzău, spune că primăria pe care o conduce are în prezent 600 de angajaţi, din care anual aproximativ 40 sunt integraţi în diverse programe de formare profesională. Când vine vorba despre aceste programe de training, provocarea principală apare iniţial atunci când unii dintre angajaţi manifestă o anumită doză de reţinere. „«Ce nevoie am să intru în acest program de formare când am deja atât de mult de lucru?». Pe parcurs însă apare automat şi răspunsul la această dilemă, mai ales atunci când chiar angajaţi primesc un feedback pozitiv de la cetăţenii mulţumiţi că, în Primăria Buzău, în loc de 30 de zile de răspuns la o solicitare, se poate, după caz, răspunde şi în trei zile. Prin procedurile specifice ale departamentului de resurse umane, nevoia reală de instruire a tuturor categoriilor de personal din cadrul instituţiei noastre este identificată anual şi soluţionată prin achiziţionarea cursurilor de instruire adecvate”, a spus ea.

George Turcu, managing partner al portalului Ghidul Primăriilor, spune că organizaţiile private cu care colaborează au semnalat în repetate rânduri faptul că sectorul public este expus la riscuri financiare majore din cauza achiziţiilor publice neperformante şi pledează pentru modernizarea practicilor de achiziţii publice şi pentru implementarea unor modele performante, bazate pe know-how-ul funcţionarilor publici, care să prioritizeze calitatea achiziţiei.

„Inclusiv luliana Feclistov, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, a declarat pentru Ghidul Primăriilor că cea mai mare provocare din sectorul public o reprezintă pregătirea personalului din domeniul achiziţiilor şi a adăugat că prioritatea zero pentru ANAP este stabilirea unor standarde înalte de performanţă pentru funcţionarii care gestionează achiziţiile publice. Aşadar, din discuţiile pe care le-am purtat mai ales cu mediul de afaceri care colaborează cu sectorul public, domeniile care au nevoie urgent de specialişti sunt: achiziţiile publice, direcţiile de urbanism / cadastru şi domeniul accesării fondurilor europene”, a detaliat el.

Statul, angajator pentru un sfert din salariaţi

Circa 1,28 milioane de salariaţi din România lucrează în sectorul public, reprezentând un sfert din totalul salariaţilor din economie, potrivit datelor centralizate de Ascendis pe baza informaţiilor de la Institutul Naţional de Statistică şi de la Ministerul de Finanţe.

Aproape două treimi (64%) dintre angajaţii din sectorul public lucrează în sectorul serviciilor medicale şi asistenţă socială sau în învăţământ, acestea fiind categoriile care au împreună aproape 800.000 de salariaţi în administraţia publică sunt activi circa 210.000 de funcţionari, iar numărul acestora a rămas relativ constant în ultimii ani.

Numărul de angajaţi din sectorul public a rămas relativ constant în ultimul deceniu şi a cunoscut un vârf în perioada 2007- 2008, când aproximativ 1,5 milioane de angajaţi lucrau într-o instituţie de stat din România, conform datelor oficiale citate de Ascendis.