Daca vom castiga contractul pentru aceasta comanda de 48 de avioane, noi vom aduce in Romania tehnologie high-tech, nu tehnologie de masini de spalat.“

Aceasta replica, rostita de Giuseppe Pauletti, unul dintre negociatorii consortiului care produce avionul Eurofighter Typhoon (format din italienii de la Alenia Aeronautica, grupul britanic BAE Systems si EADS), a fost pana acum una dintre cele mai dure la adresa principalului rival, grupul suedez SAAB, furnizorul avionului JAS 39 Gripen. Pauletti, reprezentant al Finmeccanica (compania-mama a Alenia), responsabil cu marketingul Eurofighter, se referea la faptul ca una dintre companiile aduse de grupul SAAB in Ungaria in cadrul programului de offset pentru inzestrarea armatei ungare a fost Electrolux, care a facut acolo o mare fabrica de masini de spalat, la mai putin de un an dupa ce statul ungar a cumparat 14 avioane de lupta ale suedezilor, in 2005.

Aceeasi companie producatoare de electrocasnice, alaturi de alte companii suedeze, este pe lista programelor de inzestrare a armatei si pentru Romania. Programele ar putea totaliza, conform oficialilor SAAB, investitii de 1 miliard de euro, care sa duca la proiecte economice egale cu valoarea contractului de offset propus de autoritati (3,5 miliarde de euro). Sau chiar mai mult: „Trebuie sa generam mai mult business decat banii pe care ii luam prin aceste contracte“, sustine Richard Smith, directorul de marketing pentru Romania al SAAB, care a coordonat licitatiile si in Ungaria si Cehia, unde Gripen a fost avionul castigator.

Oficialul Gripen spune ca anul acesta, inainte de a depune oferta la Ministerul Apararii, SAAB a identificat si 95 de programe pentru a-si pune in aplicare offset-ul de „100% minim“ (legea offset-ului in Romania prevede ca un procent de 80% din valoarea achizitiei sa se constituie in investitii aduse in acea tara de catre contractant). „Sunt mai multe tipuri de offset pe care le luam in calcul“, spune Smith: ar fi vorba de offset direct (prin implicarea industriei aeronautice locale in proiecte de mentenanta sau productie si cercetare), offset in aparare indirect (implicarea industriei romanesti de aparare in alte proiecte ale SAAB, dar nu efectiv legate de contractul cu Guvernul roman) sau offset indirect (contracte in diverse industrii). De fapt, cei de la Gripen au facut si o estimare, spunand ca strategia lor va fi ca din total, 24% sa fie programe non-militare

Planul celor de la Gripen pare perfect: vor sa convinga Guvernul sa le cumpere avioanele, promitand ca mai bine de jumatate din programul lor de offset va fi unul care sa pastreze in picioare industria romaneasca de aparare. In ultimul an, SAAB a semnat memorandumuri cu trei producatori de avioane, iar mesajul suedezilor este ca vor ca aceste fabrici sa devina furnizori Gripen: „Noi am vandut avioane in Cehia si Ungaria si, dat fiind ca Romania a inaintat cea mai mare comanda, vom instala aici centrul de suport logistic in Europa de Est pentru JAS 39. In acest sens suntem interesati de Aerostar Bacau, Romaero si Avioane Craiova“.

Cum concurentii, firmele din consortiul condus de Finmeccanica, nu au in zona avioane vandute, s-au gandit sa inceapa un proces de due-diligence pentru achizitia unei fabrici de avioane militare in Romania. Au ales Avioane Craiova si au lansat mesajul ca vor sa transforme uzina de aici intr-un centru de logistica de tip Typhoon sau chiar sa monteze aici o linie de asamblare de avioane. In luna octombrie, compania-mama a firmei Alenia, Finmeccanica, a trimis o scrisoare de intentie pentru dosarul de privatizare a Avioane Craiova, „insa aceasta scrisoare de intentie face parte dintr-o posibila oferta de contract offset“, cum a precizat Enzo Casolini, vicepresedinte pentru programe militare la Alenia. Asadar, scrisoarea de intentie si negocierea contractului ar incepe daca Eurofighter ar fi avionul ales de Romania.

Suedezii nu se tem insa de ofensiva grupului trilateral. Ii cunosc de altfel prea bine pe membrii lui de la la alte licitatii, mai ales la cele din Europa de Est (Cehia si Ungaria, unde Gripen este in operare cu 24, respective 14 avioane). „Daca ei se gandesc sa cumpere Avioane Craiova dupa castigarea contractului, noi vom propune o intreaga restructurare a industriei de aparare romanesti pornind de la Avioane Craiova“, promite Richard Smith.

Planuri probabil asemanatoare au depus si ceilalti posibili doritori ai contractului de 48 de avioane militare - francezii care produc avionul Mirage si americanii cu F16 -, insa acestia nu au intrat in jocul declaratiilor si dezvaluirilor de amanunte din strategia lor pentru Romania.

Lupta producatorilor pentru contractul romanesc este absolut de inteles daca luam in calcul faptul ca statul roman a decis sa plateasca avioanele prin contract de cumparare, cu banii jos, fata de Ungaria, Cehia si alte tari care au achizitionat avioane noi in leasing. Ministerul Apararii ia in calcul varianta leasingului pentru urmatoarele contracte, care se vor desfasura din 2009 pentru inzestrarea fortelor navale.

Pana atunci, cand santierele care au mai ramas de privatizat in Constanta vor fi asaltate de viitoare proiecte de parteneriat si centre logistice din partea celor ce vor dori contractele, Avioane Craiova si celelalte fabrici producatoare de tehnica militara se pot uita la proiectele care sunt pregatite pentru ele de catre firmele pretendente. Proiectele sunt insa conditionate de semnarea contractelor, caci daca MApN nu mai face nicio licitatie pentru avioane - ceea ce ar fi putin probabil -, interesul pentru fabrici va scadea vazand cu ochii. Cum au si spus oamenii consortiului Eurofighter: „De ce sa ne uitam la o fabrica romaneasca, daca nu vom avea legaturi cu Romania?“.

JAS 39 GRIPEN