Reţeaua de metrou din Capitală are în prezent puţin peste 70 de kilometri şi 51 de staţii, însă în următoarele două decenii Metrorex are în plan extinderea cu cel puţin 100 de staţii şi încă 70 de kilometri. Investiţiile estimate în acest megaproiect se ridică la circa 8,5 miliarde de euro, însă pe lângă aceşti bani, noile staţii de metrou vor atrage investiţii şi la suprafaţă, în spaţii de birouri, complexe rezidenţiale sau centre comerciale.

Reţeaua de metrou din Bucureşti, care are în prezent patru magistrale, va avea în următoarele două decenii cinci linii noi, precum şi extinderi ale magistralelor deja existente, potrivit planurilor Metrorex. Liniile de metrou care ar putea brăzda Bucureştiul peste 20 de ani ar putea fi Magistrala 4 Gara de Nord-Gara Progresul, pentru care investiţia este estimată la 950 de milioane de euro, Magistrala 5 Drumul Taberei-Pantelimon (1,7 miliarde de euro), Magistrala 6 Otopeni-1 Mai (850 de milioane de euro), Magistrala Bragadiru-Voluntari (1,9 miliarde de euro), precum şi semi-inelul de sud (1,3 miliarde de euro) - acesta din urmă asigurând conexiunea între staţiile Dristor şi Crângaşi prin partea de sud şi sud-vest a oraşului.

Alte investiţii ce se ridică la 1,8 miliarde de euro vizează prelungirea liniilor deja existente, pe rutele Păcii-Linia de Centură Vest (250 de milioane de euro), Laminorului-Mogoşoaia (290 de milioane de euro), Pipera-Tunari (650 de milioane de euro), Pantelimon-Cernica (250 de milioane de euro) şi Ghencea-Domneşti (400 de milioane de euro).După modelul Pipera, unde se află un sfert din clădirile de birouri din Bucureşti, şi alte zone unde vor fi construite noi staţii de metrou ar putea deveni noi poli ai imobiliarelor.

Consultanţii imobiliari spun că este încă prea devreme să se pronunţe cu privire la cum ar putea arăta peste 20 de ani Bucureştiul, după ce metroul ar trebui să se extindă puternic şi să acopere mare parte din oraş. Cu toate acestea, ei dau ca sigur faptul că zona de nord va rămâne, cel puţin pe termen scurt şi mediu, polul spaţiilor de birouri din Capitală, însă din urmă vin şi alte zone.

"Zonele de birouri preferate vor rămâne centru-nord, cel puţin cele predilecte pentru headquarters.

Pentru clădiri de back-office, zonele de vest şi est devin din ce în ce mai interesante. De asemenea, extinderea reţelei de metrou va da naştere unor dezvoltări de tip suburbie care sperăm să decongestioneze centrul Bucureştiului şi va mai elibera din presiunea cumpărătorilor atunci când se află în faţa deciziei de a achiziţiona o locuinţă", spune Cristian Ustinescu, investments director în cadrul firmei de consultanţă imobiliară DTZ Echinox. El anticipează apariţia unor proiecte rezidenţiale de tip social sau case de tineret în est şi sud, poate suburbii de clasă medie în nord. "Câteva mii de case pot fi livrate în următorii ani în funcţie de evoluţia acestor lucrări de infrastructură", mai spune Ustinescu.

Deocamdată, lucrări la metrou se fac doar pe tronsonul Râul Doamnei-Eroilor, inclus în noua magistrală M5 Drumul Taberei-Pantelimon. Linia de metrou, care va avea o lungime de 6,22 kilometri şi va fi construită pentru 215 milioane de euro, va deservi circa 200.000 de bucureşteni. Lucrările au obligat deja la reconfigurarea infrastructurii rutiere din zonele unde vor exista staţii de metrou. Un exemplu relevant este cel din intersecţia de la Răzoare, unde de o săptămână a fost ştearsă de pe hartă strada Răzoare, în locul acesteia apărând o nouă arteră, cu cinci benzi, care se numeşte tot Răzoare şi care porneşte din rond, unindu-se la capete cu Şoseaua Pandurilor şi Bulevardul Geniului. Dacă infrastructura de suprafaţă este deja modificată, pe viitor ar putea apărea schimbări şi la nivelul clădirilor din zonă.

Oana Iliescu, managing director în cadrul DTZ Echinox, afirmă că finalizarea magistralei de metrou M5 va avea un impact semnificativ asupra dezvoltării ulterioare a imobiliarelor. "Existenţa unei conexiuni la o linie de metrou este una dintre primele condiţii pe care dezvoltatorii de office şi retail caută să le bifeze în alegerea unei locaţii pentru un proiect nou", spune Iliescu. Astfel, pe traseul magistralei M5 ar putea apărea numai dezvoltări de mici dimensiuni în zona Prelungirea Ghencea, un hipermarket de mici dimensiuni în zona viitoarei staţii Brâncuşi, în timp ce la Academia Militară există un teren de aproximativ 2,5-3 hectare, fosta platformă a UCR, care ar putea avea o dezvoltare comercială, dar peste 5 sau 6 ani. "Ar mai fi platforma Titanmar, a cărei destinaţie nu a fost până în prezent complet elucidată", mai spune Iliescu.