Doi oameni cheie şi-au pus semnătura pe cea mai mare tranzacţie făcută de statul român prin Romgaz şi anume preluarea de 1 miliard de dolari  a participaţiei americanilor de la ExxonMobil în Neptun Deep, perimetrul de gaze vedetă al Mării Negre. Unul dintre ei a venit direct din conducerea BNR şi a continuat astfel istoria acestui proiect strategic pentru România, început în anii 2000, chiar cu semnătura lui Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României.

Pe 3 mai, Romgaz, cel mai mare producător de gaze al României, controlat de statul român, a semnat preluarea participaţiei de 50% pe care americanii de la ExxonMobil o deţineau în zona de mare adâncime a perimetrului XIX Neptun din Marea Neagră. Tranzacţia, de 1 miliard de dolari, este cea mai mare din istoria recentă a României şi angajează Romgaz într-un proiect de explorare şi producţie de gaze de o complexitate fără precedent. Miza? Gaz de 85 de miliarde de dolari, la preţul de azi, într-un pariu în care ultimul cuvânt îl are OMV Petrom, operatorul Neptun Deep, care deţine tot 50% din acţiuni. „Se împuterniceşte directorul general şi directorul economic Romgaz să aprobe şi să semneze documentele necesare finalizării tranzacţiei, precum şi pentru realizarea tuturor formalităţilor necesare şi utile finalizării tranzacţiei”, se arată într-un referat întocmit pe data de 28.03.2022 în pregătirea AGA Romgaz de pe 28 aprilie.  Astfel, Aristotel Marius Jude, directorul general al Romgaz, şi Răzvan Popescu, directorul financiar al companiei, au devenit oamenii care au semnat din partea statului român cea mai mare tranzacţie din ultimii 30 de ani, cu implicaţii majore atât pentru companie în sine, cât şi pentru economia naţională.

„Semnarea contractului va fi urmată de demersurile legate de finalizarea tranzacţiei, moment după care, împreună cu viitorul partener, o să realizăm formalităţile necesare şi utile pentru trecerea la faza de dezvoltare-exploatare a zăcămintelor de gaze din zona perimetrului Neptun Deep, astfel încât prima producţie de gaze naturale să fie obţinută la sfârşitul anului 2026 sau începutul anului 2027. Acest proiect reprezintă o oportunitate strategică atât pentru Romgaz, cât şi pentru ţara noastră, mai ales în actualul context geopolitic, oferind astfel României o sursă importantă de gaze naturale în vederea asigurării securităţii şi independenţei energetice”, a declarat Aristotel Marius Jude, la ceremonia de semnare a contractului.

Jude a preluat funcţia de director general al Romgaz în februarie 2021, dar este activ în cadrul companiei, cu mici întreruperi, din 2002. Înainte de numirea la vârful Romgaz, Jude a mai ocupat şi funcţia de secretar de stat în Ministerul Energiei. În CV-ul său se mai regăsesc funcţii de conducere în Amgaz sau Depomureş. Răzvan Popescu însă, directorul financiar, are un cu totul alt background, venind în Romgaz după aproape 9 ani de activitate în cadrul BNR.

La momentul când a părăsit BNR-ul, Răzvan Popescu ocupa funcţia de arbitragist principal, fiind responsabil cu efectuarea tranzacţiilor pe pieţele financiare internaţionale în conformitate cu strategia de administrare a rezervelor aplicată de BNR. „Experienţa dobândită după aproape nouă ani în BNR – Serviciul Administrarea Rezervelor Internaţionale i-a permis cunoaşterea aprofundată a pieţelor financiare globale şi a instrumentelor de credit tranzacţionate, precum şi a factorilor ce influenţează evoluţiile acestora în cadrul procesului de alocare a activelor. A participat în mod direct la administrarea, cu rezultate apreciabile, a rezervei valutare internaţionale deţinută de BNR, acumulând o experienţă importantă în administrarea unor portofolii de valori considerabile şi dovedind capacitatea de concentrare şi adoptare rapidă a unor decizii importante în condiţii de stres şi sub presiunea timpului”, anunţa Romgaz la momentul numirii în funcţie a noului său CFO, pe 14 decembrie 2020. După această numire, Romgaz a accesat un credit record de 325 de milioane de euro de la Raiffeisen Bank pentru a finanţa tranzacţia cu ExxonMobil. „Acest acord constituie prima etapă de finanţare necesară Romgaz în contextul proiectului Neptun Deep, urmând ca după finalizarea tranzacţiei de achiziţie a acţiunilor EMEPRL (ExxonMobil) să demarăm formalităţile asigurării viitoarelor finanţări necesare grupului Romgaz pentru dezvoltarea proiectului Neptun Deep”, spunea Răzvan Popescu, în martie anul acesta, la semnarea acordului de împrumut cu Raiffeisen Bank. Marea Neagră, un teritoriu complet nou pentru compania de stat, va înghiţi astfel cele mai multe din resursele de dezvoltare a Romgaz, devenind cel mai riscant pariu pe care compania îl face într-un proiect cu o istorie la fel de furtunoasă, întinsă pe mai bine de două decenii.

Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun a fost încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) şi Societatea Naţională a Petrolului Petrom şi francezii de la ELF Aquitane (deveniţi ulterior Total) prin Hotărârea de Guvern 1.233 din 29 noiembrie 2000. Contractul a fost semnat pe 22 decembrie, la Bucureşti, investiţiile necesare pentru explotarea perimetrului fiind estimate la 1,5 miliarde de dolari. La acel moment, parteneriatul urma să fie doar un prim pas către consolidarea relaţiilor dintre România şi Franţa din sectorul energetic, în contextul în care privatizarea Dacia cu Renault sau vânzarea Băncii Române de Dezvoltare către Société Générale puseseră primele cărămizi la o colaborare economică strategică. La semnare, cele două companii obţinuseră prin acord o perioadă de 30 de ani în care să desfăşoare aceste lucrări. Pe 3 decembrie 2008 însă, francezii se retrag făcându-le loc americanilor de la ExxonMobil în explorarea suprafeţei de 9.900 de kilometri pătraţi a blocului Neptun, în ape ale mării cu adâncimi cuprinse între 50 şi 1.000 de metri. Venirea americanilor a împins deodată proiectul către o altă viteză de dezvoltare, aducând la Marea Neagră o companie globală şi o amprentă de securitate energetică fără precedent. „Peste 1,5 miliarde de dolari au fost investiţi în explorare şi evaluare în blocul Neptun între 2008 şi 2016. Activităţile de explorare au inclus şi două campanii de achiziţie de date 3D precum şi două campanii de foraj de explorare, cu opt sonde de explorare şi evaluare forate”, se arată pe site-ul OMV Petrom. În 2012, Domino-1, prima sondă de explorare în ape de mare adâncime din România, a confirmat existenţa unui zăcământ de gaze naturale. În ianuarie 2016, s-a încheiat cu succes a doua campanie de foraj de explorare în apele de mare adâncime din zona românească a Mării Negre, cu şapte sonde săpate. Majoritatea dintre acestea au descoperit acumulări de gaze naturale. În 2017, s-au desfăşurat activităţi intense de inginerie în vederea unei potenţiale decizii finale de investiţie. Potrivit celor mai recente informaţii, Neptun ar ascunde 80 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, având azi o valoare de piaţă de 85 de milarde de dolari. La finalul anului 2019, Guvernul României a prelungit cu alţi 15 ani acordul petrolier, astfel că ExxonMobil şi OMV Petrom puteau continua lucrările până în 2045. „Etapa de dezvoltare offshore în ape de mare adâncime implică investiţii masive în tehnologie sofisticată, fiind necesar un nivel ridicat de rezerve pentru a justifica dezvoltarea economică a zăcămintelor. Costurile de dezvoltare ajung, în mod obişnuit, până la câteva miliarde de dolari. Pe lângă aceasta, este nevoie de o perioadă suficientă în vederea creării infrastructurii şi capacităţilor de producţie offshore şi pentru exploatarea resurselor comerciale potenţiale. Ţinând seama de împrejurările menţionate anterior, s-a apreciat că în vederea maximizării şanselor de obţinere a producţiei de hidrocarburi din perimetrul XIX Neptun, într-o perioadă de timp rezonabilă, este esenţial ca titularul Acordului de concesiune să dispună de timpul adecvat, astfel că se impune prelungirea duratei concesiunii cu cincisprezece (15) ani”, se arăta în nota de fundamentare care a însoţit această decizie. Această prelungire a perioadei de explorare a venit însă după ce statul român publicase în 2018 Legea Offshore, care avea să blocheze toate investiţiile, într-o ultimă încercare de a-i convinge pe investitori să continue proiectul în noul cadru legislativ. Trucul nu a mers, aşa că americanii şi-au anunţat exitul, statul având drept de preemţiune pe acţiunile din blocul Neptun. Aşa a ajuns Romgaz în cel mai complex proiect energetic al României, fiind ghidat financiar de un om cheie din BNR, Răzvan Popescu. Coincidenţă sau nu, întreaga istorie a blocului Neptun şi a gazului pe care îl ascunde, este legată de BNR. Pe 29 noiembrie 2000, acel acord iniţial care deschidea Marea Neagră către investitorii străini, a fost semnat chiar de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, pe atunci prim ministru al României. La o lună după semnare, Isărescu a ieşit complet de pe scena politică, retrăgându-se în turnul de fildeş al BNR. Dar acea semnătură din 2000, urmată de o nouă semnătură anul acesta a unui alt om cheie din BNR vot declanşa viitorul tsunami energetic al României.

Istoria celui mai mare proiect energetic al României, blocul Neptun, Marea Neagră

29 noiembrie 2000

Se semnează acordul de explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun între ANRM pe de o parte şi Petrom şi francezii de la Elf Aquitane. Acordul pe 30 de ani este semnat de Mugur Isărescu, prim-ministru al României la acel moment, actual guvernator BNR;

3 decembrie 2008

Francezii se retrag şi intră ExxonMobil într-un parteneriat istoric cu OMV Petrom, aducând deodată influenţa americană la Marea Neagră;

2008-2016

Cele două companii realizează investiţii de 1,5 mld. dolari. Explorările au succes şi indică prezenţa unei pungi de gaze de 80 de miliarde de metri cubi. România consumă anual circa 12 miliarde de metri cubi;

12 noiembrie 2018

Apare Legea Offshore, proiect PSD. Investiţiile din Marea Neagră îngheaţă;

Ianuarie 2019

Statul încearcă să-i ţină pe investitori şi prelungeşte durata acordului cu 15 ani. Fără rezultat însă pentru că ExxonMobil îşi anunţă retragerea;

3 mai 2022

Romgaz plăteşte 1 miliard de dolari pentru participaţia de 50% a ExxonMobil în Neptun Deep, aceasta fiind cea mai mare tranzacţie a statului din ultimii 30 de ani. Contractul poartă semnătura lui Aristotel Jude, CEO al Romgaz, şi a lui Răzvan Popescu, CFO-ul companiei, fost arbitragist principal al BNR. Romgaz nu preia şi calitatea de lider al proiectului, anterior deţinută de ExxonMobil, aceasta revenind către OMV Petrom.

Cine sunt oamenii de 1 mld. $

Aristotel Marius Jude

Feb. 2021 – prezent: director general Romgaz

Dec. 2019 – feb. 2021: administrator provizoiu Romgaz

Iun. 2019 – dec. 2019: consilier manager Romgaz

Iul. 2018 – iun. 2019: membru neexecutiv în CA-ul Romgaz

Dec. 2015 – ian. 2017: secretar de stat, Ministerul Energiei

Sursa: LinkedIn

Aristotel Marius Jude, director general, Romgaz

Semnarea contractului va fi urmată de demersurile legate de finalizarea tranzacţiei, moment după care, împreună cu viitorul partener, o să realizăm formalităţile necesare şi utile pentru trecerea la faza de dezvoltare-exploatare a zăcămintelor de gaze din zona perimetrului Neptun Deep, astfel încât prima producţie de gaze naturale să fie obţinută la sfârşitul anului 2026 sau începutul anului 2027.

Răzvan Popescu

Dec. 2020 – prezent: director economic Romgaz

Mai 2012 – dec. 2020: arbitragist principal, BNR

Iun. 2007 – feb. 2010: agent pentru servicii de investiţii financiare. SSIF Vienna Investment Trust

Sursa: Romgaz

Răzvan Popescu, director financiar, Romgaz

După finanţarea achiziţiei, semnarea contractului de vânzare cumpărare cu EMEPRL (ExxonMobil) reprezintă un alt pas important al etapei de transformare prin care va trece compania din punct de vedere financiar şi procedural. Astfel, ne vom asigura că modelul de business al grupului Romgaz să fie adaptat nevoii de finanţare necesare dezvoltării proiectului Neptun Deep.