Zero food waste e un nou concept în bucătăria internaţională care presupune reducerea ambalajelor prin folosirea recipientelor reutilizabile, dar şi reducerea semnificativă a risipei alimentare prin refolosirea îngredientelor. În fiecare an, în Europa, circa 89 de milioane de tone de alimente ajung la gunoi, iar 5 milioane provin din România, care ocupă a noua poziţie în clasamentul risipei la nivel european. Mădălina Santa vrea să schimbe obiceiurile de risipă din HoReCa prin adoptarea conceptului de zero food waste în propriul restaurant, aflat în Sfântu Gheorghe.

Zero food waste înseamnă că încercăm să valorificăm aproape tot ce există în bucătărie la nivel de materie primă”, spune Mădălina Santa, proprietara restaurantului Szikra din Sfântu Gheorghe, primul local din România care a adoptat conceptul de zero food waste.

Dacă ştii cum, orice poate fi folositor, de la cojile legumelor şi fructelor, până la pâinea care nu mai e proaspătă sau zaţul de la cafea.

„Treaba asta se întâmplă cumva natural, dacă sustenabilitatea e mereu în focusul afacerii, ceea ce e destul de rar în HoReCa în România. Ea trebuie să nu fie doar un deziderat, ci mai degrabă parte din rutina unui restaurant. Tocmai de aceea, suntem permanent atenţi şi deschişi să găsim soluţii creative, pentru a arunca cât mai puţin spre nimic în bucătărie.”

Problema risipei alimentare există de mulţi ani. În Europa circa 89 de milioane de tone de alimente ajung la gunoi, iar cinci dintre acestea provin din România, astfel că ţara noastră ocupă a noua poziţie în clasamentul risipei la nivel european. Un român aruncă circa 129 kg de mâncare pe an, iar în restaurante cantitatea este şi mai mare. Mădălina Santa este de părere că risipa din bucătărie vine în principal din incapacitatea bucătarilor şi angajaţilor din bucătării de a se organiza.

Mădălina Santa, proprietara restaurantului Szikra din Sfântu Gheorghe: „E nevoie de mult mai multă inteligenţă şi ştiinţă în bucătărie decât pare. Totodată, cred că mai e şi un aspect cultural întrucât suntem o ţară uşor obsedată de porţiile mari. Adeseori, clientul primeşte în farfurie mai mult decât i-ar fi suficient şi atunci, evident, se aruncă foarte multă mâncare.”

„E nevoie de mult mai multă inteligenţă şi ştiinţă în bucătărie decât pare. Totodată, cred că mai e şi un aspect cultural întrucât suntem o ţară uşor obsedată de porţiile mari. Adeseori clientul primeşte în farfurie mai mult decât i-ar fi suficient şi atunci, evident, se aruncă foarte multă mâncare”, explică Mădălina Santa.

Pe lângă eliminarea risipei alimentare, restaurantul pe care îl conduce antreprenoarea promovează şi ideea de sustenabilitate, care se bazează pe minima folosire a plasticului, dar şi pe colectare şi reciclare. Paiele folosite la Szikra sunt din inox sau din amidon, acestea din urmă fiind adunate cu resturi de şerveţele, lămâi sau plicuri de ceai pe care le aruncă la un container special de compost.

„La fel se întâmplă şi în bucătărie, totul este adunat şi colectat separat. Şi poate cel mai important lucru despre care adesea uităm să menţionăm este produsul local. Nu folosim fructe sau legume de import, fructe exotice sau peşte de ocean. 80% din ingredientele noastre provin din România, în special din Covasna şi Harghita”.

Antreprenoarea a trecut printr-un complex proces de selecţie a furnizorilor, pentru a putea înţelege care sunt standardele de calitate şi igienă pe care fermierii le respectă. Pe lângă acestea, un criteriu important de selecţie a fost constanţa, fiind nevoie ca furnizorul să poată livra un ingredient pe perioada sezonului în care se află în meniu.

Szikra este un business care s-a născut din pasiune şi ambiţie. Povestea Mădălinei Santa a început atunci când a decis că nu vrea să mai facă parte din businessurile altora, existând condiţii şi compromisuri pe care nu era dispusă să le facă. Astfel, s-a hotărât să îşi deschidă propriul business, acasă, pentru că era în ea un patriotism care se traducea în preţuirea pentru oamenii locului, dar şi pentru agricultura tradiţională făcută de micii fermieri, care pentru ea sunt acum o resursă inestimabilă.

Mădălina Santa este proprietara şi chef-ul localului, iar înainte de a porni pe drumul antreprenoriatului, ea a lucrat în publicitate, a făcut design grafic şi fotografie. Pasiunea pentru gastronomie exista, însă a fost antrenată şi educată la Institutul „Paul Bocuse” din Lyon.

„Când nu vrei să faci rabat de la nişte principii greu de înţeles pentru cineva ce nu are aceeaşi filosofie, nu prea ai de ales decât să pleci pe calea antreprenorială. Am spus că voi scrie o carte la un moment dat, pentru că la plecare am avut doar 600 de lei şi pare demn de fantezie cum am reuşit să punem totul pe picioare. Pe lângă voinţa de nestăvilit, am avut lângă mine câţiva oameni minunaţi care m-au consiliat şi o finanţare care a venit la un moment providenţial printr-un program dedicat antreprenorilor. Credite, leasinguri, enorm de multă muncă, sacrificii şi multă creativitate au făcut ca Szikra să fie astăzi exact ce îmi doream”, povesteşte Mădălina Santa.

Restaurantul a fost deschis în decembrie 2019, iar după trei luni în care localul a fost aproape mereu full house, a izbucnit criza pandemică, ceea ce a însemnat pentru businessul antreprenorial o readaptare.

Meniul restaurantului este scurt, tocmai în ideea de a nu susţine risipa alimentară, multe produse în meniu înseamnă şi un potenţial mai mare de arunca alimente. Meniul e format din circa 3-4 gustări, 8-9 feluri de bază şi 2-3 deserturi, însă săptămânal sunt adăugate preparate noi în funcţie de ingredientele de sezon. Antreprenoarea apelează de fiecare dată la creativitate pentru a concepe noi reţete din ingrediente uitate, dar inspiraţia o ia din reţete vechi, pe care le regândeşte cu ajutorul unor tehnici culinare atât vechi, cât şi din zona moleculară pentru a obţine anumite texturi, forme sau arome.

„Facem aprovizionare zilnică şi chiar dacă un preparat lipseşte din meniu, lucrând cu producători locali se întâmplă să avem câte o săptămână sau două anumite ingrediente care ne lipsesc, ne jucăm tot timpul cu ingredientele pe care le avem la dispoziţie şi realizăm preparate noi. E un joc continuu ce ne ajută să fim responsabili”, explică Mădălina Santa.

Pe lângă conceptul de zero food waste, Szikra este şi un restaurant care oferă vizitatorilor o mâncare pe care să o ţină minte, iar simplitatea oraşului de provincie a completat povestea restaurantului care oferă o mâncare cu gust, aspect şi produsă din roadele celor din comunitate.

„Cred că am găsit aici oameni diferiţi decât în marile oraşe, colegii mei de echipă sunt oameni simpli, veniţi din comunităţi mici, care s-au obişnuit să gătească cu ingrediente din propria gospodărie, oameni care nu doar îşi asumă un concept, ci au crescut cu el, îl simt, au o abordare autentică în bucătărie. În ciuda faptului că e o muncă extenuantă, sunt oameni care lucrează cu drag, cu voie bună şi cu respect fantastic pentru tot ce natura a zămislit, iar asta se simte în farfurie”.

Szikra înseamnă scânteie în limba maghiară, iar sursa de inspiraţie a antreprenoarei de a alege acest nume a fost versul lui Bruce Springsteen – „You can’t start a fire without a spark”. „Până şi focul din bucătărie are nevoie de o scânteie (de pasiune), iar ideile mele de preparate şi asocieri sunt de cele mai multe ori foarte spontane, bazate pe impulsuri/scântei de creativitate”, spune ea.

Mădălina Santa nu are în plan să replice Szikra pentru că filosofia care stă la baza businessului a fost construită în jurul comunităţii. „Poate vom creşte în vreun fel sau altul, poate cu direcţii de business colaterale, dar vreau să cred că am pus bazele unui concept ce nu va putea fi replicat.”