Fotbalul - miza de care se leagă planurile berarilor în 2012

Autor: Ioana Mihai Postat la 05 aprilie 2012 63 afişări

Cam toţi europenii au băut în ultimii ani mai puţină bere, iar vestea bună este că pe plan local consumul nu numai că nu mai scade, ci înregistrează o creştere uşoară, ajungând la 89 de litri pe cap de locuitor în 2011. Berarii trag însă speranţe mari că vânzările vor fi ajutate de Campionatul European de Fotbal.

Mai cu seamă proprietarii de terase ar trebui să culeagă roade de pe urma Campionatului European de Fotbal, care ar trebui să crească semnificativ, cu procente de două cifre, numărul de clienţi. Vremea bună ar fi de mare ajutor, mai cu seamă că în ultimii ani numărul de locaţii horeca a scăzut şi, implicit, şi volumele de bere vândute prin intermediul acestui canal. Dacă în urmă cu numai câţiva ani mai mult de o treime din volume se vindeau în baruri, restaurante şi terase, în prezent doar 28% din cantitatea totală de bere o mai aduce chelnerul.

Pe ansamblu, anul trecut românii nu au băut mai puţină bere decât în 2010, ci dimpotrivă, consumul a înregistrat o uşoară creştere, ajungând la 89 de litri per capita, faţă de 88 de litri în urmă cu doi ani. Recordul absolut al acestei pieţe s-a înregistrat în 2008, când consumul mediu anual se plasa la 100 de litri de bere pe cap de locuitor, conform datelor Asociaţiei Berarilor României. Cei cinci producători de bere - Bergenbier, Heineken România, Romaqua Group, Ursus Breweries şi United Romanian Breweries - deţin în acest moment peste 90% din volumele vândute pe piaţa autohtonă. Acestora li se adaugă din 2012 un nou producător, Clinica de Bere Timişoara, o microfabrică asemănătoare celor care împânzesc alte ţări, cum sunt Cehia sau Germania. Conform estimărilor, în funcţie de preţul de vânzare, industria berii are în prezent o valoare de 1,7 miliarde de euro, fiind a doua ca mărime din domeniul bunurilor de larg consum. Pe poziţia fruntaşă în acest clasament se află industria tutunului, care are o valoare anuală de peste 3,5 miliarde de euro.

Anul trecut cheltuielile pentru bunuri de larg consum au crescut cu 5,4% în monedă naţională faţă de anul 2010, conform GfK. Creşterea a fost generată în principal de nivelul inflaţiei, în timp ce volumul vânzărilor a scăzut cu aproximativ 1%. Totuşi, în vreme ce segmentul produselor alimentare a crescut cu 12% în valoare, cheltuielile pentru băuturi (sucuri, cafea, bere, apă) au fost mai mici cu 2% faţă de anul precedent. Chiar dacă gospodăriile achiziţionează aceste produse cu o frecvenţă mai mare (în special apa minerală), valoarea medie pe act de cumpărare este mai mică cu aproximativ 6%, mai arată GfK.

Nu numai că au scăzut pe ansamblu şi cantităţile de bere, ci, mai mult, consumatorii care altădată ar fi mers la o terasă au preferat mai degrabă să-şi bea halba acasă, de vreme ce 72% din rulaje au ajuns să se datoreze reţelelor de retail. Tot în magazine se află şi 10% din numărul de slujbe în relaţie directă cu industria berii dintr-un total de 76.000 de locuri de muncă generate de acest domeniu, conform unui studiu realizat de Ernst & Young. 27.500 de slujbe sunt generate pe plan local de industria berii; cea mai mare pondere o au locurile de muncă din sectorul ospitalităţii - incluzând terase, baruri, restaurante şi hoteluri.

În afară de faptul că românii au băut cam la fel de multă bere anul trecut ca şi în 2010, important este că PET-ul a câştigat mai mult teren. "Preţul pe cantitate în cazul berilor la PET este mai mic decât alte ambalaje", explică Constantin Bratu, director general al Asociaţiei Berarii României. Astfel, în timp ce media de preţ pe litru de bere în spaţiile de tip horeca este de 1,7 euro, preţul mediu la rafturile magazinelor este de 0,8 euro pe litru.

În numai un an, felia de piaţă adjudecată de ambalajele de acest fel a crescut cu două procente, depăşind 51% din piaţă. Fenomenul îşi găseşte corespondent şi pe alte pieţe, cum este cea rusă, spune Pierre-Olivier Bergeron, secretar general al Asociaţiei Berarii Europei, din care fac parte peste 4.000 de producători din 28 de ţări, responsabili pentru circa un sfert din producţia mondială totală.

Una peste alta, schimbarea obiceiurilor de consum şi-a pus în mod clar amprenta şi asupra strategiilor berarilor, atât pe plan european, cât şi local. Volumele vândute de Heineken România au crescut anul trecut cu 7,5% faţă de 2010, conform lui Andrew Quayle, CFO al companiei.

Cifra de afaceri netă a Heineken România a crescut cu 11,5% în 2011 faţă de 2010, ajungând la 1,042 miliarde lei. Mai mult de-atât, compania a înregistrat anul trecut un profit record, conform lui Quayle, care a precizat însă că sistemul local de raportare este diferit, iar rezultatele ce vor fi declarate sunt în prezent în proces de auditare, motiv pentru care nu poate să facă niciun fel de comentarii pe marginea lor. Totuşi, Quayle a precizat că evoluţia cifrei de afaceri se datorează pe de o parte creşterii de preţuri, ca urmare a costurilor mai mari cu materiile prime, dar şi faptului că Heineken a mărit vânzările de mărci mai scumpe. Mai mult, compania a mizat pe investiţii mai mari în marketing, care pe parcursul ultimilor cinci ani s-au dublat, "o decizie care s-a dovedit curajoasă", spune CFO-ul companiei.

Şi United Romanian Breweries Bereprod (URBB), îmbuteliatorul mărcilor Tuborg şi Carlsberg, a înregistrat în 2011, faţă de anul anterior, o creştere de 6% în volum a vânzărilor cumulate pe cele trei pieţe pe care este prezentă, adică bere, băuturi răcoritoare şi apă minerală, ceea ce se traduce, la nivelul cifrei de afaceri, într-un plus de 8% faţă de 2010. Rezultatele înregistrate se datorează în special creşterii cu 7% în volum a vânzărilor de bere şi a creşterii cu 46% faţă de anul anterior a mărcii Bilbor pe segmentul apelor minerale. "La începutul lui 2011 am estimat o creştere a volumului de vânzări cu 10%, chiar dacă urma un an dificil din punct de vedere economic", spune Hezy Ovadia, preşedinte al URBB.

Cota de piaţă a URBB pe segmentul bere a crescut în 2011, ajungând la aproximativ 11 procente, conform estimărilor companiei. Vânzările de bere au reprezentat 83% din totalul volumului de vânzări la nivel de companie, iar mărcile de bere din portofoliu cu cele mai mari creşteri procentuale înregistrate în 2011 sunt Skol şi Tuborg. Pentru 2012 URBB a planificat o investiţie de 4 milioane de euro, bani destinaţi în principal pentru îmbunătăţirea sistemului de distribuţie şi a liniilor de îmbuteliere şi modernizare a sistemului informatic.

La fel ca la fiecare început de an, berarii se feresc de estimări privind evoluţia pieţei; la fel cum nimeni nu ştie rezultatele meciurilor de fotbal până când arbitrul nu fluieră sfârşitul meciului, nimeni nu pariază pe cantitatea de bere pe care o vor bea anul acesta românii.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
Campionatul European de Fotbal,
bere,
consum

Citeşte pe Gandul.ro

/analize/comert/fotbalul-miza-de-care-se-leaga-planurile-berarilor-in-2012-9478007
9478007
comments powered by Disqus

ALEPH STORY: Câţi bani câştigăm din EURO 2020? O discuţie cu Dana Ciriperu, Ziarul Financiar şi Dan Pavel, Aleph News

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.