Moldova ar putea cuceri Europa… cu mere colorate şi delicioase, dacă este ajutată

Autor: Bogdan Cojocaru Postat la 29 septembrie 2022 99 afişări

Rusia a ştiut unde loveşte când a interzis importurile de fructe şi legume din Moldova. Producătorii moldoveni, chiar dacă au acum deschidere spre piaţa UE, se bazau pe cea rusească, mai permisivă şi unde aveau legături formate în ani de zile. Dintre fructe, exporturile de mere sunt cele mai importante. Merele au devenit simbolul expansiunii comerciale a Poloniei în Europa de Est şi în restul UE. De ce n-ar fi aşa şi cu merele moldoveneşti?

Republica Moldova fascinează Europa cu pasinea sa pentru vinuri. În plin război economic şi geopolitic între Est şi Vest, între civilizaţii, industria viticolă din mica ţară prinsă la mijloc fascinează şi mai mult. Însă Moldova nu înseamnă numai dealuri întinse cultivate cu vii şi sute de kilometri de galerii subterane transformate în crame. Are livezi şi sere şi o industrie conexă surprinzător de modernă chiar şi pentru specialiştii olandezi.

Şi chiar ei, elita agriculturii moderne, intensive, dar ecologice a Europei, cer ajutor pentru comerţul cu fructe moldoveneşti. În acest scop, sectorul de profil din Republica Moldova are dedicat un serial întreg pe FreshPlaza, o platformă media focalizată pe industria agroalimentară şi cu acoperire globală, a cărei fundaţie a fost turnată în urmă cu două decenii în Olanda. Cu această ocazie, FreshPlaza trage şi un semnal de alarmă: este important ca UE să-i ajute pe cetăţenii moldoveni. Un sfert din PIB-ul ţării este dat de sectorul agricol şi aceasta înseamnă că mulţi dintre ei sunt dependenţi de agricultură. De aceea este important ca traderii de fructe europeni să sprijine sectorul din Republica Moldova. Dacă Moldova este ignorată, în cele din urmă se va reîntoarce la Rusia. Sau va rămâne puternic polarizată, ruptă între est şi vest.

În primăvară, după ce Rusia a invadat Ucraina, Chişinăul şi Kievul au cerut aderarea la Uniunea Europeană. Drept răspuns, Moscova a blocat complet importurile de fructe din Moldova, invocând măsuri fitosanitare. A fost ca un cutremur pentru fermieri deoarece 95% din exporturile de mere şi  de struguri se duceau în Rusia. Între timp, Moldova a primit statutul de candidat la aderarea la UE, dar numai o mică majoritate a populaţiei vrea pe acest drum. O parte însemnată din cetăţeni susţine Rusia chiar şi acum, în timpul războiului. De unde ştie FreshPlaza acest lucru? Simplu. Şi-a trimis un colaborator acolo însoţit de doi specialişti în agricultură olandezi. Echipa a descoperit că în livezile de meri se investeşte în noi soiuri moderne precum Fuji, Braeburn, Gala şi Crimson Crisp. Dar au rămas şi soiuri care nu sunt potrivite pentru piaţa europeană, precum Idared. La fel de nepotriviţi sunt şi delicioşii struguri moldoveneşti cu sâmburi. Pentru astfel de produse piaţa rusă era vitală. Pe de altă parte, prunele Stanley sunt acum exportate pe scară largă în Germania şi în alte regiuni unde se vorbeşte germana.

Echipa de la FreshPlaza a vizitat zece staţii de ambalare a fructelor. Se aşteptau să vadă livezi vechi neglijate, dar au găsit exact opusul; livezi moderne dotate cu instalaţii de irigare prin picurare, cu plase antigrindină şi pergole din plastic pentru struguri. În cazul merelor, fructele sunt cu adevărat fantastice. Solul este foarte aerisit şi fertil, iar merele sunt uniforme si de calitate. Atât de multe ore de soare conferă fructelor un gust unic. Aproape toate sunt trimise la ambalat, atât de perfecte sunt. Cultivatorii olandezi furnizează alte soiuri şi de aceea merele şi prunele moldoveneşti îşi pot găsi un loc pe piaţa vestică. Mai ales acum că Uniunea Europeană a adoptat un regulament de liberalizare temporară a comerţului cu şapte produse horticole moldoveneşti a căror comercializare nu fusese încă pe deplin liberalizată şi anume roşii, usturoi, struguri, mere, cireşe, prune şi suc de struguri.


În primăvară, după ce Rusia a invadat Ucraina, Chişinăul şi Kievul au cerut aderarea la Uniunea Europeană. Drept răspuns, Moscova a blocat complet importurile de fructe din Moldova, invocând măsuri fitosanitare. A fost ca un cutremur pentru fermieri deoarece 95% din exporturile de mere şi  de struguri se duceau în Rusia.


Războiul a avut un impact devastator asupra Ucrainei, dar şi Republica Moldova a fost lovită. Capacitatea ţării de a face comerţ cu restul lumii este afectată deoarece exporturile sale depind în mare măsură de infrastructura ucraineană, iar Moldova a pierdut în mare parte accesul la pieţele sale din Ucraina, Rusia şi Bielorusia. „Obişnuiam să exportăm aproximativ 95% din merele noastre pe piaţa rusă, dar în prima jumătate a anului 2022, din motive evidente, această cifră a scăzut la 70%, ceea ce este încă un procent foarte mare”, a spus Vladimir Bolea, ministrul agriculturii.  De când politicianul a făcut aceste declaraţii şi până acum, situaţia s-a înrăutăţit, iar fermierii sunt obligaţi să se adapteze. La începutul lunii august a acestui an, cultivatorii şi exportatorii moldoveni de mere au intrat pe piaţa din Arabia Saudită şi în prezent negociază cu guvernul egiptean exporturi preferenţiale de mere, de departe cel mai important produs de export din categoria fructe şi legume al Moldovei. Este clar că şi deschiderea oferită de UE este mai mult decât binevenită şi acum chiar vitală. Pe 15 august, Rosselkhoznadzor, serviciul federal de supraveghere veterinară şi fitosanitară din Rusia, a blocat importurile de fructe din Moldova, excepţie făcând  Transnistria, o regiune separatistă prorusă.  Motivul embargoului sunt infecţiile cu dăunători şi boli ale plantelor şi este de neînţeles pentru preşedintele Maia Sandu în condiţiile în care produsele moldoveneşti îndeplinesc standardele de calitate ale UE, mai înalte decât cele ruseşti.

Smarta AS este o companie de familie. A fost fondată la începutul secolului cu livezi vechi, din epoca sovietică, şi este concentrată pe ceea ce a ajuns să definească industria fructelor din Moldova – merele reprezintă trei sferturi din pomicultura ţării. Anatolii Caduc, primul preşedinte al companiei, a infiinţat Smarta în anul 1999. „Când fiul şi fiica sa s-au alăturat conducerii companiei, aceasta a început să se modernizeze”, spune Valeria Caduc, manager de marketing şi soţia actualului proprietar, Andrei, fiul lui Anatolii. „Au înlocuit treptat soiurile vechi de mere, precum Idared, cu altele noi. Au acoperit şi pomii, au pus la punct cultivarea superintensivă cu sisteme de irigare, au instalat camere frigorifice şi au încercat să obţină certificări precum GlobalGAP.“ Pe o suprafaţă de 60 de hectare sunt cultivate numeroase soiuri de mere, printre care Gala Must, Gala Royal, Golden Delicious, Super Chief, Florina, Jonagold, Idared, Champion şi Fuji. Smarta cultivă, de asemenea, prune Stanley. Recoltarea se face manual, iar merele sunt păstrate în depozite frigorifice cu o capacitate de 2.500 de tone. Fructele sunt sortate în funcţie de greutate, dimensiune, culoare şi calitate. „Depozitele noastre frigorifice au condiţii controlate dinamic, astfel încât merele îşi păstrează aroma proaspătă şi textura crocantă până în luna mai. Suntem poziţionaţi favorabil într-o zonă cu o climă continental temperată şi soluri fertile. Acesta este ceea ce conferă merelor moldoveneşti gustul lor“, explică Valeria. Recent, ea a preluat controlul şi asupra exporturilor

Până la începutul anului 2022, Smarta AS vindea către comercianţi care îşi colectau personal merele de la depozitele frigorifice ale companiei. Majoritatea ajungeau pe pieţele din Rusia, Bielorusia şi România, spune Valeria. Dar când a devenit dificil accesul pe piaţa rusească, în primăvară, compania nu a avut de ales decât să înceapă ea însăşi să exporte pe alte pieţe.

„În aprilie, ne-am dus la Fruit Logistica şi am luat legătura cu comercianţi şi importatori. Când ne-am întors, am început să exportăm în Dubai, Arabia Saudită şi Malaezia. Este mai complicat şi încă nu ştim dacă este cu adevărat mai profitabil. La urma urmei, sunt implicate o mulţime de costuri, cum ar fi ambalarea şi logistica. Aşa că trebuie să investim mult înainte de a vedea în sfârşit banii pentru livrările noastre. Dar, până acum, am fost plătiţi fără probleme.” Fruit Logistica este un târg renumit de fructe organizat anual în Germania.


În prezent, SV Fruct cultivă mere pe 47 de hectare şi cireşe pe 10 hectare. În urmă cu 12 ani, a construit 14 celule de depozitare de 682 metri cubi fiecare, cu o capacitate totală de 2.000 de tone. Aceste celule folosesc tehnologia Smartfresh.


Compania dorea să expedieze o încărcătură în Orientul Mijlociu la sfârşitul lunii august, dar nu a putut obţine ambalajul corespunzător la timp. De asemenea, nu avea, la acel moment, fonduri pentru a avansa cu operaţiunile de logistică. Contractul a fost anulat, ceea ce, potrivit Valeriei, înseamnă o descurajare. „Ei oferă un preţ mult mai mic acum. Este regretabil, dar asta este.“ Exporturile către Dubai se fac prin portul românesc Constanţa şi durează o lună: o săptămână pentru transportul de la staţia de ambalare la vapor şi apoi 24 de zile pe mare. Deoarece portul ucrainean Odesa era blocat din cauza războiului şi încă mai este, merele ucrainene şi-au găsit drumul spre pieţele externe tot prin portul românesc. „A fost o perioadă aglomerată în Constanţa”, spune managerul de marketing. Ceea ce FreshPlaza nu scrie este că Smarta nu este lipsită de controverse, ca mai toate afacerile mari din Moldova. Mama actualului proprietar, pe care o cheamă tot Valeria, a fost preşedintele judecătoriei raionului Briceni şi a fost criticată în deceniul trecut ca fiind cel mai împroprietărit magistrat din ţară. Era vorba mai ales de terenuri agricole, cu un preţ în acte sub cel al pieţei. O parte din aceste terenuri se află într-una dintre cele mai bune zone pentru cultivat meri din ţară, acolo unde Smarta îşi are livezile. Caduc tatăl a fost mare politician din partea Partidului Democrat din Moldova în raionul unde doamna Valeria a fost magistrat.

O altă companie care se face remarcată pe piaţa fructelor moldoveneşti este SV Fruct, afacerea familiei Scutaru. Scutaru senior este asistat de cei patru fii ai săi. „Toată familia a fondat firma”, spune Vitalii, unul dintre fii. „Asta a fost în 2003. Fratele meu Victor şi cu mine eram comercianţi de fructe şi ne-am gândit să vindem fructe pe care le cultivăm noi înşine. Când a venit momentul, ne-am făcut cu toţii partea pentru a construi afacerea.“

În prezent, SV Fruct cultivă mere pe 47 de hectare şi cireşe pe 10 hectare. În urmă cu 12 ani, a construit 14 celule de depozitare de 682 metri cubi fiecare, cu o capacitate totală de 2.000 de tone. Aceste celule folosesc tehnologia Smartfresh. În anul următor a devenit prima companie de fructe din istoria Moldovei care a primit certificare GlobalGAP. SV Fruct îşi sortează şi îşi împachetează fructele – în cutii deschise sus – în propria staţie de ambalare. Ei îşi vând întreaga recoltă pe piaţa externă, fie prin exporturi directe, fie prin intermediari. „Asta depinde de preţurile pe care le putem obţine pentru produsul nostru”, spune Victor. Îşi găsesc majoritatea clienţilor prin contacte la târguri internaţionale.

În primele zile ale companiei, exporturile ajungeau doar în Rusia şi, până în 2009, erau doar din soiuri de patrimoniu pur tradiţionale. Apoi totul s-a schimbat, iar accentul s-a mutat pe modernizare. O schimbare treptată a culturii de la soiurile vechi la cele noi a precedat construirea celulelor de depozitare. Chiar anul trecut, o parcelă de 2,3 hectare a fost plantată cu Devil Gala, iar în această primăvară, o livadă întreagă a fost defrişată şi replantată cu Gala SniCo red. Această reînnoire a soiului se realizează cu scopul de a accesa noi pieţe, inclusiv Orientul Mijlociu şi Asia. Fiecare dintre aceste destinaţii are preferinţele sale de varietate. Deocamdată nu există mere de la SV Fruct pe piaţa vest-europeană.

Această companie are nu mai puţin de 15 soiuri care cresc în livezile sale din nordul Moldovei. Printre acestea se numără Empire, Braeburn, Jonagold, Ruby Star şi Fuji. „De asemenea, lucrăm cu companii de înmulţire belgiene şi poloneze care testează soiuri de mere şi cireşe în livezile noastre. În prezent avem o varietate care nu este încă înregistrată în UE. Pare foarte promiţătoare“, spune Vitalii, care adaugă că merele cu dungi roşii pe fond roşiatic sunt deosebit de populare pe piaţa locală. „Fructele trebuie să arate atractiv. Acest lucru pare să fie mai important aici decât aroma. Pentru pieţele noastre de export, calitatea are prioritate. Prin urmare, acordăm o mare importanţă acestui lucru.“


Producătorii de mere din Moldova încep să se unească. Din livezi se recoltează aproximativ 500.000 de tone de mere anual. Spre comparaţie, Polonia, un campion european, produce 4,5 milioane de tone.


Producătorii de mere din Moldova încep să se unească. Din livezi se recoltează aproximativ 500.000 de tone de mere anual. Spre comparaţie, Polonia, un campion european, produce 4,5 milioane de tone. „Sunt cel mai mare competitor al nostru”, recunoaşte Victor. „Au randamente mai mari, posibilităţi logistice mai bune – datorită locaţiei şi infrastructurii mai moderne – livezi mai avansate şi costuri de producţie mai mici. Poate părea ciudat, având în vedere salariile şi preţurile terenurilor mai mici de aici, dar cultivatorii polonezi primesc mai multe subvenţii. Şi, pentru depozitare şi marketing, se pot baza pe cooperative mari. Asta reduce costurile.“

SV Fruct trece treptat la cultivarea superintensivă. Vitalii explică că unul dintre avantaje este reducerea costurilor de protecţie a culturilor. „Anul trecut am cheltuit 150.000 de euro pe astfel de produse, anul acesta au fost cu 50.000 de euro mai puţin. Şi randamentul este acelaşi. Este un câştig semnificativ”. Compania nu vrea să se extindă deocamdată. Prioritară este modernizarea. Iar accentul este pus în prezent pe vânzări deoarece a apărut brusc o nouă provocare. Rusia a dispărut ca piaţă de destinaţie, aşa că SV Fruct trebuie să găsească noi cumpărători. „Sperăm că putem continua să ne vindem toate merele pe piaţă proaspete şi nu va trebui să deturnăm nimic către industria prelucrătoare. Aşa că, pentru prima dată, ne îndreptăm privirea către piaţa UE“, încheie Vitalii.

Cifrele arată cât de importante sunt merele pentru sectorul agricol al republicii. Ele, luate ca atare, spun că Moldova este unul dintre fraţii mai mici din Europa de Sud-Est (sunt excluse Polonia, Ungaria şi Grecia). Cu atât mai remarcabil este că ţara a devenit al doilea exportator de fructe şi legume de pe listă, după Serbia. În plus, Moldova şi o altă ţară, Macedonia de Nord, sunt singurele care exportă mai multe fructe şi legume decât importă. Fructe si legume? Aşa spune statistica, dar este un adevăr trunchiat. Datele arată că fructele monopolizează exporturile de produse proaspete ale Moldovei. Dacă sunt excluse legumele, Moldova depăşeşte chiar şi Serbia. Acest frăţior are astfel un pumn greu atunci când vine vorba de exportul de fructe.

Totul este despre fructe. Dintre celelalte 12 ţări din Europa de Sud-Est, micuţa Moldovă nu se înclină decât în faţa României şi Serbiei când vine vorba de cultivarea fructelor. Iar în Moldova merele domină. Cu nu mai puţin de 500.000 t. recoltă în 2021, merele reprezentau 75% din producţia de fructe a ţării. Fructele cu sâmburi, strugurii, pepenii verzi şi fructele moi urmează, dar la mare distanţă. În mod logic, merele ar trebui să ocupe şi primul loc la export: reprezentau două treimi din plăcinta cu fructe înainte de război şi de embargoul rusesc. Aproximativ 40% din recolta de mere din Moldova îşi găsea drumul în străinătate, cea mai mare parte în Rusia.

Pe scurt: Moldova era înainte de invazie cel mai mare exportator de fructe dintre ţările din sud-estul Europei în mare parte datorită unei singure culturi şi destinaţii: merele care ajungeau în Rusia.

Urmărește Business Magazin

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.