ZF 25 de ani. Facebook pentru prietenii, Instagram pentru călătorii, Tinder pentru amanţi şi TikTok pentru copii. Homo sapiens a avut nevoie de doar un sfert de secol pentru a evolua în Homo ciberneticus şi să înceapă să migreze în Metavers

Autor: Bogdan Cojocaru Postat la 03 august 2023 19 afişări

ZF 25 de ani. Facebook pentru prietenii, Instagram pentru călătorii, Tinder pentru amanţi şi TikTok pentru copii. Homo sapiens a avut nevoie de doar un sfert de secol pentru a evolua în Homo ciberneticus şi să înceapă să migreze în Metavers

Facebook s-a născut ca platformă de socializare şi divertisment online, virtuală, şi în cele aproape două dece­nii de existenţă a devenit un pu­ternic instrument de influenţă socială, culturală şi politică. Relaţii de prietenie, colegialitate şi afaceri se nasc şi mor pe Facebook, uneori fără ca protagoniştii să se fi văzut vreodată în carne şi oase. Produsul creat de Mark Zuckerberg tinde să se transforme într-un întreg univers virtual, iar omul se trans­formă datorită acestuia. Dar nu numai lui.

În următoarea perioadă, în fiecare zi de vineri ZF vă va prezenta episoade istorice, cu final fericit sau trist, din economia şi geopolitica globală care au captivat publicul român sau i-au influenţat viaţa în ultimul sfert de secol.


Facebook s-a născut ca platformă de socializare şi divertisment online, virtuală, şi în cele aproape două dece­nii de existenţă a devenit un pu­ternic instrument de influenţă socială, culturală şi politică. Relaţii de prietenie, colegialitate şi afaceri se nasc şi mor pe Facebook, uneori fără ca protagoniştii să se fi văzut vreodată în carne şi oase. Produsul creat de Mark Zuckerberg tinde să se transforme într-un întreg univers virtual, iar omul se trans­formă datorită acestuia. Dar nu numai lui.

În ultimul sfert de secol, din Homo sapiens s-a desprins Homo ciberneticus: primul pas spre întemeierea unei familii se face pe Tinder (lansat în 2012), părinţi sau simple cunoştinţe gustă virtual pe Facebook (2004) experienţele din călătoriile reale ale copiilor, colegi şi prie­teni dezbat, colaborează, bârfesc sau petrec pe grupuri private de Mes­senger (2011 varianta de la Facebook, 1998 vari­an­ta defunctă a Yahoo!) sau WhatsApp (2009).

Instagram (2010), in­stru­mentul de promo­vare pre­ferat de narcisişti, a schim­bat faţa tu­ris­mului. LinkedIn (2003) spune cine eşti în business şi în lumea corpo­rate. TikTok (2016) a luat locul comediilor cu Stan şi Bran şi cu simple filmuleţe, prin forţa nevoii de distracţie uşoară a oamenilor, poate face milionari. YouTube a luat locul canalelor de ştiri şi ana­liză, al cursurilor de formare profesională, te învaţă să repari biciclete şi tehnici de pescuit şi a făcut din walkman-uri dispozitive ale istoriei.

Următorul pas în ex­tin­derea lumii lui Homo ciberneticus este Metaver­sul, un loc în care limitele sunt doar imaginaţia, puterea de procesare şi energia. Un univers virtual şi al rea­lităţii augmentate în care totul este inter­conectat şi imersiv, în care omul poate fi orice vrea el să fie şi oriunde. Până atunci, omul care trăieşte în online trebuie să se mul­ţu­mească cu căşti de realitate virtuală, cu promi­siunile Meta, compania ma­mă a Facebook, cu parteneri roman­tici virtuali care gândesc şi înţeleg ca o inteligenţă artificială şi cu artă token-izată. Primul copil virtual cu acte încă nu s-a născut, dar probabil că este pe drum.

Toate lucrurile acestea par la ani-lumi­nă depărtare de bătrânul mIRC (1995), un cli­ent de chat pe internet care conecta rudi­men­tar prin text străini şi prieteni aflaţi oriunde exista internet şi care devenise unul din con­di­mentele internet café-urilor anilor 2000. Suprem peste toate acestea este, deocamdată, Facebook, cu 3 miliarde de utilizatori în întrea­ga lume. Este vorba de aproape o treime din populaţia lumii. Dar şi el îmbătrâneşte.

Facebook s-a născut ca „Thefacebook“, nume luat de la fiţuicile de prezentare din hârtie pe care le primeau la Harvard studenţii aflaţi la început de drum. La acea universitate Zuckerberg, şi el student acolo, şi-a lansat platforma. După 24 de ore de funcţionare, instrumentul de socializare avea deja 1.200 de utilizatori, cei mai mulţi de la Harvard. Într-o lună, Facebook acaparase jumătate din studenţimea Harvardului. Thefacebook a devenit Facebook.com în august 2005, după cumpărarea adresei cu 200.000 de dolari. Din septembrie 2005 platforma a devenit accesibilă tuturor studenţilor americani, iar în octombrie ajunsese deja în Marea Britanie, dar tot în lumea universitară. Un an mai târziu, oricine avea o adresă de email valabilă putea fi client, potrivit The Guardian. Se spune că Google şi Yahoo! au devenit rapid interesate să cumpere Facebook. Dintre acestea, doar Google se mai poate compara ca putere în lumea internetului cu copilul electronic al lui Zuckerberg. Yahoo! este acum doar o fantomă, cu toate că a făcut pionierat în crearea universului virtual cu Yahoo! Messenger, mort în 2018, odată cu 20 de ani de amintiri arhivate, pentru că nu a evoluat suficient de rapid. În zilele noastre, prin Facebook, Zuckerberg are puterea de a influenţa alegeri, direcţii culturale şi tendinţe sociale. Facebook a fost o binecuvântare în vremea lokdown-urilor din pandemie şi devine enervant când îşi uită rolul de instrument de socializare între prieteni şi insistă pe promovare, divertisment ieftin şi publicitate. Probabil că simte presiunile altor instrumente de socializare şi divertisment online mai simple şi din ce în ce mai populare, precum TikTok. Cu toate acestea, Facebook rezistă, face bani şi vrea să evolueze. Meta, compania mamă, a raportat pentru trimestrul doi al acestui an venituri de aproape 32 de miliarde de dolari, cu 11% mai mari decât cele din aceeaşi perioadă a anului trecut. Compania fiind cotată la bursă, rezultatele financiare excepţionale au propulsat în sus acţiunile Meta, adăugând în câteva ore 8,5 miliarde dolari la averea lui Zuckerberg, mărind-o la 108,7 miliarde dolari. Iar zilele acestea Meta a lansat un soft de inteligenţă artificială (AI) care transformă texte în muzică. O nouă distracţie. Facebook foloseşte AI şi pentru verificarea şi cenzurarea postărilor pe platforma de socializare, nu de puţine ori cu rezultate dubioase, enervante şi contraproductive. Cu toate acestea, Facebook rămâne principalul instrument de promovare personală. A creat dependenţă, hrăneşte şi validează ego-uri mari şi mici, educă, este parte din viaţă, este anticamera Metaversului. Metaversul, realitatea virtuală şi augumentată, hrăneşte spiritul, dar poate hrăni şi trupul? Oarecum da. Au apărut deja restaurante (de lux) care-şi transportă virtual clienţii şi le oferă experienţe multisenzoriale în cele mai exotice locuri de pe Pământ. Poate în curând şi de pe alte planete.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
facebook,
Instagram,
Tinder,
evolutie

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.