Când pe 20 ianuarie preşedintele SUA Donald Trump a ameninţat cu noi taxe vamale opt state euro­pene care s-au împotrivit planurilor lui de a anexa Groen­landa, dolarul american a luat-o simţitor în jos, accelerându-se o tendiţă vizibilă la moneda ame­ri­cană în ultimul an. Când Donald Trump a declarat recent că este „grozav“ ce se întâm­plă cu dolarul, că deprecierea nu este ceva de îngrijorat şi că este bună pentru afaceri, mone­da s-a depreciat şi mai mult şi a atins cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani.

În ultimul an, cea mai răspândită monedă din lume şi-a pierdut 10% din valoare. La acest lucru a contribuit faptul că în ultima vreme au apărut aşa numitele ieşiri de capital antiame­ricane, eforturi ale investitorilor internaţionali de a-şi diversifica portofoliile astfel încât să-şi reducă expunerea la activele deno­minate în dolari. Ei fug de fapt de datoriile imense ale Americii, de incertitudinea provocată de politicile preşedintelui american şi de tensiunile geopolitice.

În acest an, aceste ieşiri s-au accelerat, în folosul activelor euro­pene. Când investitorii vând dolari şi cumpără euro, dolarul se depreciază. Donald Trump n-a ascuns niciodată că unul din instrumentele prin care vrea să stimuleze economia americană să crească este deprecierea dolarului.

O monedă slabă face exporturile mai competitive ca preţ pe pieţele internaţionale.

Însă importurile se scumpesc pe piaţa internă. Trump nu mai vrea importuri în SUA. Vrea producţie locală cât mai multă. De ase­menea, preşedintele face presiuni asupra băncii centrale americane, Fed, să reducă dobânzile pentru a ieftini creditul. Cei pa­tru aleşi ai săi care concu­rea­ză pentru a prelua conduce­rea insitu­ţiei după debarcarea lui Jerome Powell sunt adepţi ai dobânzilor mici. Când o bancă cen­trală diminuează dobân­zile, de regulă mone­da naţională se depreciază. Sunt toate condiţiile pentru ca tendinţa de slă­bi­re a puterii dolarului să continue. Mulţi se întreabă dacă nu cumva lumea asistă la prăbu­şirea regelui dolar. Statele emergente din BRICS vor şi fac eforturi pentru dedolarizarea părţii lor din lume, efectuând din ce în ce mai multe tranzacţii şi schimburi în monedele lor. Dintre ele, se remarcă yuanul Chinei. La dedo­larizare se alătură şi europeni. Un fond de pen­sii danez îşi vinde tot portofoliul de titluri ame­ri­cane de datorie, ceea ce este de înţeles având în vedere presiunile puse de Trump pe Dane­marca pentru cedarea Groenlandei. Suma este mică, 100 de milioane de dolari, dar este un semnal, pentru unii. Potrivit Bloomberg, investitorii europeni deţin acţiuni americane de 10.400 de miliarde de dolari, adică 49% din acţiunile americane din portofoliile străinilor.

Fondul Monetar Internaţional, o instituţie cu sediul la Washington, dar având-o la condu­cere pe bulgăroaica Kristalina Georgieva, a anunţat recent că se pregăteşte pentru scenarii neconvenţionale pentru pieţele financiare globale, inclusiv pentru posibilitatea ca încrederea în activele denominate în dolari să scadă din cauza îngrijorărilor în creştere ale investitorilor, potrivit Euractiv.

Cu alte cuvinte, FMI, gardianul financiar al lumii, se pregăteşte pentru posibilitatea ca in­ves­titorii să încerce să scape rapid şi masiv de acti­vele în dolari. Este vorba de evenimente care înainte păreau de neînchipuit, a explicat Georgieva. Prin urmare, asistă lumea la sfâr­şitul hegemoniei dolarului? Din titlurile alar­miste de pe diferite site-uri de interes pentru investitorii mărunţi sau din afirmaţiile unor finflu­enceri reiese că da sau că cel puţin mo­neda americană a intrat într-o fază periculoasă. Analiştii mai serioşi sunt mai prudenţi cu afirmaţiile.

Şefa FMI a reamintit tendinţa de durată a declinului ponderii dolarului în rezervele de monedă străină la nivel global, de la 72% în 2001 la sub 57% în prezent. Dedolarizarea se întâmplă, dar dolarul este încă rege. Şeful de la UBS chiar a spus că nu există încă alternativă la dolar, că fără dolar nu se poate. Există opinia, împărtăşită şi de BCE, că slăbiciunea dolarului este o oportunitate de neratat pentru ascen­siunea euro.

Georgieva a spus că UE ar trebui să accelereze emisiunile de datorii comune pentru a oferi investitorilor active sigure ca alternativă la aur şi la titlurile americane de trezorerie. „Ar crea ceea ce se cere: o ofertă mai mare de titluri europene pe care oamenii le pot cumpăra, deţine şi folosi“, a explicat ea, adăugând că un astfel de efort ar ajuta şi la reducerea decalajului de investiţii şi ar sprijini creşterea economică.

Problema este că deprecierea de durată a dolarului cu puseuri de accelerare produce dezechilibre la nivel internaţional. Poate crea tensiuni în sistemul financiar global. Spre exemplu, în timp ce dolarul scade, yenul creşte faţă de moneda americană, ceea ce ar putea forţa banca centrală a Japoniei să intervină. Datoria acestei ţări pe pieţele internaţionale este într-un echilibru fragil. Se vorbeşte de risc mare de criză japoneză.

De asemenea, dacă euro se apreciază prea mult, devine toxic pentru economia europeană. Faţă de dolar, euro este acum la cel mai ridicat nivel de după mijlocul anului 2021. Euro puternic îi va dezavantaja pe exportatori, şi aşa năuciţi de războiul taxelor vamale pornit de SUA, şi va influenţa inflaţia.

BCE a dat deja de înţeles că este îngrijorată de aprecierea rapidă a monedei unice europene faţă de dolar şi a avertizat ieri că această tendinţă poate împinge şi mai jos inflaţia, care şi aşa este pe cale să coboare sub ţinta de 2% a instituţiei. Deprecierea dolarului va influenţa politica monetară din zona euro, forţând BCE să scadă dobânzile.