♦ La un an de la preluarea şefiei grupului Renault, François Provost a ajuns pentru prima dată în România – ultima mare piaţă de producţie vizitată din tot turul său internaţional. A plecat cu un mesaj unic în primul său an de mandat: operaţiunile româneşti trec prin „una dintre cele mai mari provocări din istoria lor“. Întrebarea care rămâne după vizită nu mai este ce va face grupul pentru Mioveni, ci ce poate face România pentru a păstra producţia Dacia.

Pus în oglindă cu restul călătoriilor internaţionale ale lui François Provost din primul an de mandat, mesajul lăsat la Bucureşti iese imediat din tipar, în condiţiile în care laudele la adresa Mileniului lipsesc, iar criticile sunt pe o listă lungă.

Marocul – prima deplasare externă a noului CEO, în toamna lui 2025 – a fost descris drept „indispen­sabil“ pentru viitorul grupului: piaţa comercială numărul 8 la nivel mondial, baza de producţie numărul 1 din afara Franţei, o vizită încheiată cu un acord întărit semnat cu guvernul de la Rabat.

Turcia, unde Provost a mers de două ori, este lider de piaţă şi integrează trei modele noi unul după altul la Bursa, iar CEO-ul a lăudat public „profesionalismul şi angaja­mentul“ partenerilor de la OYAK.

Spania a însemnat „o doză mare de energie“, întâlniri cu premierul Pedro Sánchez şi reafirmarea angajamentelor de investiţii. Germania – revenire la creştere şi statutul de cea mai vândută marcă franceză. Coreea de Sud – „ca o întoarcere acasă“, cu două lansări inovatoare. India, vizitată în aprilie, a primit cel mai amplu angajament: „unul dintre pilonii-cheie“ ai planului futuREady, şapte produse până în 2030, localizare de până la 90% şi o ţintă de export de 2 miliarde de euro.

Provocări în România, angajamente în celelalte ţări cu fabrici Dacia

România, în schimb, a primit trei „priorităţi“ care sună mai degrabă a condiţii: creşterea competitivităţii uzinei de la Mioveni „pentru a securiza volumele viitoare de producţie“ – formulare care spune, implicit, că aceste volume nu sunt astăzi securizate –, accelerarea transformării centrului de inginerie RTR, care trebuie să livreze noua familie Sandero în doar doi ani, şi relansarea comercială, condiţionată de „o politică auto puternică ce susţine producţia locală“.

Nicio cifră, niciun acord, niciun model nou anunţat, nicio întâlnire oficială cu niciun politician. Nimic despre Hipster, nimic despre planurile de electrificare ale mărcii, niciun „vrem să păstrăm“ în dreptul Mioveniului. Este singura piaţă din tot turneul unde CEO-ul vorbeşte despre provocări, nu despre angajamente.

Luca de Meo, pe atunci şeful Renault Group, alături de Mihai Bordeanu şi Denis Le Vot la Dacia Days 2024, când marca era într-un punct de forţă: patru ani consecutivi pe podiumul vânzărilor europene şi pregătea modelul Bigster.

Diferenţa faţă de precedentul schimb de gardă de la vârful Renault este foarte mare. În iulie 2020, Luca de Meo îşi începea mandatul în cel mai negru moment din istoria recentă a grupului – o pierdere record de 7,3 mld. euro în primul semestru – şi totuşi prima sa vizită externă ca CEO a fost în România. Iar mesajul de atunci suna radical diferit: „Dacia, privită din interior, pare şi mai mult decât un miracol. Nimeni în industria auto nu poate face atât de mulţi bani la acel nivel al pieţei. Este timpul ca Dacia să înflorească ca un brand de sine stătător“, declara Luca de Meo. Şase ani mai târziu, succesorul său ajunge în România ultimul, după un an de mandat. În şase ani, uzina Automobile Dacia şi Mioveni au ajuns, în discursul şefilor Renault, de la „miracol“ la provocări şi critici – şi asta în condiţiile în care grupul care vedea miracolul era în pierdere record, iar cel care vede acum problema este unul redresat.

Contrastul devine şi mai mare când este analizată harta alocărilor de mod­ele. Striker, „sora“ Bigsterului şi cel mai mare volum dintre lansările Dacia din a doua parte a anului, a mers în Turcia, la Bursa – deşi întregul ecosistem industrial al platformei, de la producţia Bigster la reţeaua de furnizori, este construit în jurul uzinei din Argeş, iar în Turcia acest ecosistem nu exista. Producţia noului Spring a fost alocată Sloveniei, unei fabrici istorice ţinute în viaţă de grup, care nu se compară cu Mioveniul ca dimensiuni. Jogger a plecat de aproape doi ani în Maroc. Practic, toate celelalte uzine care produc Dacia câştigă proiecte, în timp ce România primeşte critici şi un apel la efort.

François Provost, CEO al Renault vizitând uzina Dacia de la Mioveni

Katrin Adt, şefa mărcii Dacia, a răspuns invariabil că alocarea producţiei este „o decizie a grupului“. Iar grupul are un argument economic greu de combătut: România are cea mai scumpă energie industrială dintre toate ţările în care Renault produce în Europa.

La o săptămână după vizită, Frank Marotte, VP Dacia Brand, Marketing, Sales & Operations, a tradus pentru presa din România mesajul lui François Provost. „Scopul pe care ni-l păstrăm este să rămânem cei mai accesibili şi cel mai bun raport valoare-preţ pentru clienţi. Iar dacă vrem să reuşim, evident, trebuie să ne controlăm baza de costuri – de la cercetare-dezvoltare până la capacitatea de a produce la cel mai bun cost. Exact asta a vrut să spună domnul Provost când a fost în România“, a declarat el. „Avem, istoric, una dintre cele mai eficiente şi mai puţin costisitoare baze de producţie în România. Trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă să o protejăm şi să rămânem competitivi la nivelul pe care l-am avut mereu în ultimii ani. Este critic pentru clienţii noştri şi pentru succesul mărcii“, a adăugat Frank Marotte.

Mesajul vine într-un moment în care rezultatele comerciale nu ajută. Dacia a încheiat primul semestru cu minus de 8,1%, adică 29.000 de unităţi în minus, Duster e pe minus şi singurul plus vine de la Bigster.

Ce poate face România?

Răspunsul a fost deja formulat, cu subiect şi predicat, chiar de omul care reprezintă Dacia pe plan local.

„Întrebarea nu este când va ajunge Dacia la 10 mld. euro cifră de afaceri, ci cum va ajunge. Grupul Renault a investit până acum peste 4 mld. euro în România şi nu o să se oprească aici. Dar ca să pot să merg la Paris, la masă cu celelalte entităţi ale grupului Renault, şi să dau cu pumnul în masă, am nevoie de acel masterplan pe energie până la sfârşitul decadei, pentru că nu există altă cale. Va trebui să avem predictibilitate pe acest orizont de timp, să ştim pe ce putem să contăm şi unde putem să investim“, a spus Mihai Bordeanu, managing director al Dacia South Eastern Europe, în cadrul conferinţei Cei mai mari jucători din economie 2026.

„Ceea ce vă promit este că nu ştiu dacă o să dorm la poartă la Palatul Victoria, dar o să repet ca picătura chinezească acest mesaj: avem nevoie de predictabilitate privind preţul energiei, pentru că depindem de lucrul acesta. Este atât de important. Iar acest masterplan în energie trebuie să îl facem de azi“, a adăugat el.

Problema de fond este însă că cererea – repetată de Katrin Adt, care a spus explicit că situaţia politică şi economică din România nu este suficient de stabilă pentru decizii de viitor şi că speră ca guvernul „să se stabilizeze“ – nu are, în acest moment, un interlocutor. De aproape trei luni, România nu are premier şi nici un guvern cu puteri depline: un premier interimar, un guvern demis şi partide aflate la un pas de a împinge ţara în alegeri anticipate, pe fondul ascensiunii extremei drepte. Până când la Palatul Victoria nu se instalează un guvern stabil, nicio decizie – de la masterplanul pe energie cerut de Mihai Bordeanu la predictabilitatea fiscală, de la finalizarea autostrăzii Sibiu-Piteşti la continuitatea programelor de susţinere a cererii – nu poate fi luată. Iar deciziile de alocare a viitoarelor modele, cele care fixează soarta unei uzine pe un ciclu de 7-8 ani, se iau la Paris acum, nu peste doi ani.

Uzina de la Mioveni nu se închide la anul. Dar nu fabrica este miza, ci proiectele. Iar la capitolul proiecte, după o săptămână petrecută pe teren, CEO-ul Renault a plecat din România vorbind doar despre efort şi provocări. În toate celelalte ţări a plecat vorbind despre viitor.

Mihai Bordeanu, managing director al Dacia South Eastern Europe: Întrebarea nu este când va ajunge Dacia la 10 mld. euro cifră de afaceri, ci cum va ajunge. Grupul Renault a investit până acum peste 4 mld. euro în România şi nu o să se oprească aici. Dar ca să pot să merg la Paris, la masă cu celelalte entităţi ale grupului Renault, şi se dau cu pumnul în masă, am nevoie de acel masterplan pe energie până la sfârşitul decadei, pentru că nu există altă cale. Va trebui să avem predictibilitate pe acest orizont de timp, să ştim pe ce putem să contăm şi unde putem să investim.

Ceea ce vă promit este că, nu ştiu dacă o să dorm la poartă la Palatul Victoria, dar o să repet ca picătura chinezească acest mesaj: avem nevoie de predictibilitate privind preţul energiei, pentru că depindem de lucrul acesta. Este atât de important. Iar acest masterplan în energie trebuie să îl facem de azi.

În iulie 2020, Luca de Meo îşi începea mandatul în cel mai negru moment din istoria recentă a grupului – o pierdere record de 7,3 miliarde de euro în primul semestru – şi totuşi prima sa vizită externă ca CEO a fost în România. Iar mesajul de atunci suna radical diferit: „Dacia, privită din interior, pare şi mai mult decât un miracol. Nimeni în industria auto nu poate face atât de mulţi bani la acel nivel al pieţei. Este timpul ca Dacia să înflorească ca un brand de sine stătător“.

Ce a spus François Provost în vizitele sale 

România

„Operaţiunile noastre din România trec prin una dintre cele mai mari provocări din istoria lor. Ştiu amploarea efortului pe care îl va cere acest lucru de la echipele noastre şi nu îl subestimez. Dar, după o săptămână petrecută pe teren, plec din România cu încredere.“

Maroc

„Marocul este cheia viitorului grupului Renault. Marocul este piaţa noastră comercială numărul 8 la nivel mondial şi, cu una din cinci maşini ale grupului construită acolo, este baza noastră de producţie numărul 1 din afara Franţei. Şi plănuim să mergem şi mai departe!“

Franţa

„Renault Group este o poveste franceză, cu o amprentă industrială franceză şi un viitor francez. Şi aşa trebuie să rămână. În aceste uzine întruchipăm angajamentul francez pentru inovaţie, reindustrializare şi decarbonizare.“

Spania

„Am reafirmat angajamentul pe termen lung al grupului Renault faţă de Spania: investim în talentele locale, ne întărim operaţiunile şi ajutăm la construirea unui ecosistem în care inovaţia şi excelenţa industrială prosperă împreună.“

Turcia

„Vizita mea în Turcia confirmă robusteţea amprentei grupului Renault în regiune. Ce stă la baza prezenţei noastre aici: oameni foarte bine pregătiţi, execuţie riguroasă şi o pasiune profundă pentru produsele noastre. Aceste fundamente ne alimentează performanţa proiect după proiect.“