Raed Arafat afirmă, într-o postare publicată duminică, că neregulile ar fi fost descoperite în urma unor „verificări oficiale” privind modul în care dosarul a fost deschis şi instrumentat.

„Aceste verificări au confirmat că procurorul şi-a atras în mod artificial competenţa în dosar, prin invocarea unei împrejurări de fapt plăsmuite”, susţine şeful DSU.

Şeful DSU afirmă că urmărirea penală a fost desfăşurată mai mult de un an in rem, adică asupra faptelor, fără ca persoanele vizate să fie informate sau să îşi poată exercita drepturile procesuale.

Şeful DSU susţine că persoanele vizate, inclusiv el, au fost supuse, timp de aproximativ cinci luni, unor măsuri complexe de supraveghere tehnică.

Potrivit acestuia, măsurile ar fi inclus urmărirea prin GPS, filajul şi fotografierea persoanelor, precum şi înregistrări audio, video şi ambientale. Arafat afirmă că autorizările ar fi fost acordate succesiv de aproximativ cinci judecători de drepturi şi libertăţi.

El acuză însă că solicitările transmise instanţelor ar fi conţinut „informaţii false”, în special în privinţa implicării unui general în aprobarea pontajelor.

„Am fost filaţi, urmăriţi, înregistraţi pe toate căile.

GPS, filaj cu poze, înregistrare ambientală, înregistrare audio, înregistrare video”, a declarat Raed Arafat.

Arafat susţine că procurorul a afirmat în documentele transmise judecătorilor că un general ar fi semnat sau aprobat pontajele medicilor şi ale asistentei medicale cercetate.

Şeful DSU afirmă că informaţia este falsă, deoarece generalul conduce o altă structură decât cea în care lucrau persoanele respective.

Conform explicaţiilor sale, pontajele erau aprobate de directorul general civil al direcţiei, care este medic, de directorul general adjunct sau de o altă persoană desemnată din structura respectivă.

Arafat susţine că includerea generalului în dosar ar fi fost esenţială pentru ca investigaţia să fie instrumentată de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel. În absenţa unui militar cu gradul respectiv, dosarul ar fi trebuit, în opinia sa, să fie cercetat de un parchet inferior sau de un parchet civil.

„Informaţiile pe baza cărora s-au obţinut mandatele conţineau date eronate, care să arate judecătorilor că există un general implicat, care a semnat documente şi a aprobat pontaje, lucru care este fals”, a declarat Arafat.

Raed Arafat afirmă că problema lipsei probelor privind implicarea generalului ar fi fost semnalată şi în documentul primit de la Inspecţia Judiciară.

Potrivit interpretării prezentate de şeful DSU, această situaţie ridică problema atragerii incorecte sau chiar ilegale a competenţei de către procurorul militar.

Arafat mai susţine că Inspecţia Judiciară ar fi remarcat durata mare a urmăririi penale in rem, deşi anchetatorul ar fi ştiut care sunt persoanele urmărite.

În opinia sa, prin menţinerea investigaţiei in rem şi neacordarea unei calităţi procesuale persoanelor vizate, acestea nu şi-ar fi putut exercita în mod efectiv dreptul la apărare.

Şeful DSU a anunţat că avocaţii celor 13 persoane vizate pregătesc plângeri şi sesizări pentru contestarea modului în care a fost instrumentat dosarul.
Judecătorul ar fi respins percheziţiile la domiciliile celor 13 persoane

Arafat a mai declarat că procurorul a solicitat, în luna martie, autorizarea unor percheziţii la domiciliile şi în birourile tuturor celor 13 persoane vizate.

Cererea ar fi fost însă respinsă de un judecător de drepturi şi libertăţi, care ar fi considerat măsura nejustificată şi disproporţionată în raport cu gravitatea faptelor investigate.

Potrivit relatării lui Arafat, judecătorul ar fi arătat că percheziţia domiciliară reprezintă una dintre cele mai grave ingerinţe în viaţa privată şi că procurorul nu poate solicita accesul în locuinţele oamenilor fără să precizeze clar ce probe caută.

„Judecătorul nu i-a permis intrarea în casele şi birourile noastre”, a afirmat şeful DSU.

El susţine că magistratul ar fi catalogat presupusa infracţiune drept una minoră şi ar fi constatat că datele strânse de procuror în cele aproximativ cinci luni de supraveghere nu justifică efectuarea percheziţiilor.

Arafat spune că, după respingerea solicitării, procurorul a dispus ridicarea telefoanelor mobile ale celor 13 persoane vizate.

Raed Arafat recunoaşte că programul medicilor putea varia, deoarece aceştia lucrau şi în alte instituţii medicale, efectuau gărzi sau îşi schimbau orele de lucru.

El susţine însă că orele pentru DSU erau recuperate, iar materialele solicitate erau predate instituţiei.

„Chiar dacă ei sunt pontaţi pe un număr de ore, aceste ore le execută mai târziu, dar ne livrează materialele. Acest lucru l-am considerat acceptabil, decât să nu îi avem şi să nu avem expertiza lor”, a declarat şeful DSU.

Potrivit acestuia, eventualele neconcordanţe privind modul de întocmire a pontajelor reprezintă o problemă administrativă care putea fi clarificată în interiorul instituţiei, nu o faptă penală.

Arafat susţine că nu a existat intenţia de a păcăli statul sau de a obţine bani necuveniţi şi că situaţia putea fi lămurită prin „două-trei discuţii cu documentele pe masă”, fără filaje şi înregistrări ambientale.

Şeful DSU afirmă că rolul care i-ar fi fost atribuit în dosar este acela de a fi exercitat presiuni pentru întocmirea unor pontaje false.

Arafat respinge acuzaţia şi susţine că, după studierea dosarului, nu a identificat nicio probă care să demonstreze că ar fi cerut cuiva să ponteze în fals un angajat.

El mai spune că nu semnează pontajele zilnice sau cele privind munca la distanţă, acestea fiind aprobate de persoanele care conduc direcţiile în care lucrează angajaţii respectivi.

„Nu am găsit nimic care să probeze că doctorul Arafat ar fi presat vreodată pe cineva să ponteze fals vreun angajat fictiv”, a declarat secretarul de stat.

Arafat afirmă că una dintre declaraţiile existente la dosar ar demonstra, dimpotrivă, că persoanele investigate au muncit efectiv pentru DSU.

Raed Arafat consideră că ancheta a fost instrumentată în mod „abuziv” şi afirmă că situaţia nu poate rămâne fără consecinţe.

El spune că este în continuare îngrijorat deoarece procurorul păstrează controlul asupra dosarului şi ar putea solicita alte măsuri împotriva persoanelor cercetate.

„Nu ştim dacă locul acestui dosar este la Parchetul Militar. Din ce citim şi din ce am înţeles, nu este locul lui la Parchetul Militar”, a declarat Arafat.

Şeful DSU a invocat şi riscul ca eventuale percheziţii să provoace prejudicii de imagine greu de reparat, chiar dacă ulterior s-ar stabili că acuzaţiile nu sunt întemeiate.

„Ştirea negativă va face loc peste tot, iar dacă se descoperă că nu este nimic adevărat, foarte puţini vor afla acest lucru”, a spus el.

Arafat anunţă că toate demersurile vor fi realizate pe cale legală, prin avocaţii care reprezintă cele 13 persoane.

Ancheta a devenit publică pe 27 martie 2026, când procurorii militari au desfăşurat activităţi procedurale la sediul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă şi au ridicat documente şi telefoane mobile aparţinând unor angajaţi, inclusiv telefonul lui Raed Arafat.

DSU a transmis atunci că dosarul se afla în faza de urmărire penală in rem, ceea ce înseamnă că investigaţia privea faptele, nu persoane acuzate oficial. Instituţia preciza că, la acel moment, nicio persoană nu avea calitatea de suspect sau inculpat şi că va pune la dispoziţia anchetatorilor toate documentele solicitate.

Potrivit informaţiilor publicate iniţial pe surse judiciare, procurorii verificau posibile angajări fictive, pontaje şi sporuri acordate unor medici despre care exista suspiciunea că ar fi fost plătiţi pentru o activitate neprestată în realitate.

La 1 aprilie, Raed Arafat a respins categoric existenţa unor angajări fictive în cadrul DSU şi a afirmat că informaţiile privind implicarea sa într-o activitate ilegală sunt false sau grav scoase din context. El declara atunci că va coopera cu organele judiciare pentru clarificarea completă a situaţiei.

În declaraţia actuală, şeful DSU susţine pentru prima dată în detaliu că problema nu priveşte doar temeinicia acuzaţiilor, ci şi competenţa Parchetului Militar, datele prezentate judecătorilor şi proporţionalitatea măsurilor de supraveghere.

La momentul redactării, documentul atribuit Inspecţiei Judiciare nu a fost prezentat integral în spaţiul public, iar Parchetul Militar nu a oferit public un punct de vedere asupra noilor acuzaţii formulate de Raed Arafat.