Victoria Partidului Democrat în alegerile de la jumătatea mandatului din SUA riscă să schimbe radical ultimii doi ani ai preşedinţiei lui Donald Trump. Dacă republicanii pierd controlul asupra uneia sau ambelor camere ale Congresului, administraţia de la Washington va avea dificultăţi în promovarea reformelor economice, fiscale şi bugetare, iar democraţii vor putea declanşa investigaţii asupra Casei Albe şi a companiilor care au colaborat cu administraţia Trump.

Miza alegerilor din 3 noiembrie a fost controlul Congresului american pentru restul mandatului prezidenţial. Republicanii au intrat în scrutin cu majoritate atât în Camera Reprezentanţilor, cât şi în Senat, însă sondajele şi estimările caselor de pariuri indicau un avantaj pentru democraţi, în special în cursa pentru Camera Reprezentanţilor.

O eventuală pierdere a majorităţii în Congres ar reduce considerabil capacitatea lui Trump de a-şi pune în aplicare agenda legislativă şi l-ar transforma într-un preşedinte cu o influenţă politică mai redusă în ultimii doi ani de mandat, perioadă în care începe şi pregătirea alegerilor prezidenţiale din 2028.

Un Congres divizat ar putea bloca agenda economică a lui Trump

Dacă democraţii preiau controlul asupra uneia dintre camere, adoptarea unor măsuri legislative importante ar deveni mult mai dificilă.

În actuala configuraţie politică, republicanii au putut utiliza procedura de reconciliere bugetară pentru a adopta pachete importante de cheltuieli şi modificări fiscale fără sprijinul opoziţiei. Pierderea majorităţii într-una dintre camere ar elimina această posibilitate.

Într-un Congres divizat, cele două partide ar trebui să negocieze pentru adoptarea legislaţiei esenţiale, inclusiv bugetul federal, finanţarea apărării şi majorarea plafonului datoriei publice.

Aceste negocieri ar putea deveni surse de tensiune politică, deoarece partidul care nu controlează Casa Albă poate folosi voturile necesare pentru finanţarea guvernului sau majorarea plafonului datoriei pentru a obţine concesii din partea administraţiei.

Analiştii de la Stifel estimează că rezultatul alegerilor ar putea genera o reacţie imediată pe pieţele financiare, în special pe măsură ce devine clar cine controlează Senatul. Totuşi, aceştia consideră că eventualele mişcări iniţiale ale pieţelor s-ar putea inversa ulterior, dacă investitorii ajung la concluzia că blocajul legislativ va fi scenariul dominant indiferent de rezultatul final.

Democraţii ar putea declanşa investigaţii asupra Casei Albe

O altă consecinţă importantă a victoriei democraţilor ar fi dobândirea puterii de a conduce comisiile parlamentare şi de a emite citaţii în cadrul investigaţiilor congresionale.

Democraţii ar putea folosi o eventuală majoritate pentru a investiga activitatea administraţiei Trump, dar şi companiile care au colaborat cu guvernul american. Aceste investigaţii ar putea deveni o componentă centrală a activităţii Congresului în ultimii doi ani ai mandatului prezidenţial.

Dacă democraţii câştigă atât Camera Reprezentanţilor, cât şi Senatul, aceştia ar putea încerca să promoveze propriile proiecte legislative prin reconciliere bugetară. Chiar dacă multe dintre aceste iniţiative nu ar avea şanse să devină legi, ele ar putea fi utilizate pentru a contura agenda partidului înaintea alegerilor prezidenţiale din 2028.

Donald Trump ar păstra însă dreptul de veto asupra legislaţiei adoptate de Congres, ceea ce ar limita şansele democraţilor de a transforma iniţiativele în politici publice. În plus, în Senat, adoptarea multor proiecte importante necesită 60 de voturi pentru depăşirea procedurii de obstrucţionare parlamentară, un prag pe care niciunul dintre partide nu este aşteptat să îl atingă.

Trump ar putea guverna mai mult prin ordine executive

În condiţiile unui Congres divizat sau controlat de democraţi, analiştii anticipează că preşedintele ar putea recurge mai frecvent la ordine executive pentru a-şi pune în aplicare agenda.

Acestea îi permit administraţiei să acţioneze în anumite domenii fără aprobarea prealabilă a Congresului, însă nu pot înlocui legislaţia şi pot fi contestate în instanţă sau anulate de un viitor preşedinte.