De la începutul anului, metalul preţios s-a apreciat cu peste o treime, iar numai în ultimele trei săptămâni a crescut cu 11%, de la 3.300 dolari/uncie. Evoluţia consolidează rolul aurului de activ de refugiu în perioade de turbulenţe.

Cererea globală pentru aur depăşeşte anual 5.000 de tone, fiind alimentată în special de economiile emergente, cu China în rol central, dar şi de băncile centrale care continuă să-şi mărească rezervele. În paralel, aşteptările privind scăderea dobânzilor în Statele Unite stimulează plasamentele în active de protecţie.

Istoric, aurul a oferit randamente solide în perioade de criză: a crescut cu 16% în timpul crizei dot-com din 2001, cu 25% în criza financiară globală din 2007–2009 şi cu 25% în timpul pandemiei din 2020. Tocmai această rezilienţă face ca analiştii de pe Wall Street, inclusiv cei de la Goldman Sachs, să estimeze un preţ de cel puţin 4.000 dolari până la finalul anului, cu posibilitatea de a ajunge chiar la 5.000 dolari/uncie dacă investitorii mută doar 1% din plasamentele lor din titluri de stat americane către aur.

În România, experienţele anilor ’90, când hiperinflaţia a erodat economiile populaţiei, şi ale crizei din 2008, când încrederea în piaţa imobiliară s-a prăbuşit, au arătat că aurul rămâne un reper de stabilitate şi un instrument de protecţie a valorii.

Specialiştii atrag atenţia că aurul de investiţie – lingouri, monede sau fonduri tranzacţionate la bursă – este diferit de bijuterii, care implică costuri suplimentare şi TVA, în timp ce aurul investiţional în Uniunea Europeană este scutit de TVA şi garantat de monetării sau rafinării acreditate.

„În perioadele de incertitudine, aurul nu este doar un lux, ci o necesitate. Încurajăm oamenii să privească aurul ca pe un instrument practic şi accesibil pentru protejarea economiilor, şi nu ca pe un activ exclusiv rezervat celor înstăriţi. Cu opţiuni precum lingourile de 1 gram sau ETF-urile cu praguri reduse de intrare, oricine poate începe să îşi construiască un plan de siguranţă. Chiar şi investiţiile mici şi constante, realizate în timp, pot ajuta la menţinerea puterii de cumpărare, reducerea expunerii la inflaţie şi consolidarea securităţii financiare pe termen lung. Aurul şi-a dovedit rezilienţa în fiecare criză majoră din ultimele decenii şi continuă să fie un reper de încredere pentru cei care caută stabilitate,” a declarat Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie Tavex România.

Pentru România, perspectivele pe termen mediu arată o temperare a inflaţiei faţă de nivelul actual de 7,8%, însă presiunile asupra puterii de cumpărare se vor menţine. Proiecţiile indică o depreciere a leului şi o creştere a masei monetare de aproximativ 15%, ceea ce va susţine un climat inflaţionist. În acest context, diversificarea portofoliilor rămâne esenţială, iar aurul continuă să fie considerat unul dintre cele mai sigure instrumente de protecţie financiară.