Un bucureştean plăteşte în medie 3,02 dolari pentru o cafea, preţul fiind de regulă mai mic decât cel din Occident şi din Europa de Vest. Există însă şi excepţii, şi anume urbele din sudul Bătrânului Continent, în frunte cu Roma (2,47 dolari), Lisa­bona (2,52 de euro) sau Madrid (2,75 de euro), arată o analiză a platformei SavingSpot.

Pentru a realiza World Coffee Index 2021, un studiu care relevă atât preţul mediu, cât şi consumul mediu de cafea din princi­palele oraşe ale Europei, specialiştii platformei au folosit reţeaua TripAdvisor pentru a analiza în fiecare oraş-capitală preţurile la espresso, latte şi cappuccino în cinci cafenele diferite. Apoi a fost realizată o medie.

În regiunea Europei Centrale şi de Est, Bucureştiul are printre cele mai mari preţuri la cafea, alături de Praga (3,13 dolari) şi Bratislava (3,04 do­lari). Din Europa, campioană absolută este Elveţia, cu 5,65 dolari.

„Europa de Est este locul unde iubitorii de cafea găsesc cele mai mici preţuri. În mai multe oraşe preţul pentru o ceaşcă de cafea e de circa 2 dolari, iar aceste pieţe se dezvolă puternic. Capitala Albaniei, Tirana, are cea mai ieftină cafea de pe Bătrânul Continent, preţul mediu fiind 1,21 dolari pe ceaşcă“, arată analiza.

În timp ce în multe ţări din Balcani - de la Bosnia la Albania - influenţa otomană e vizibilă prin faptul că există multe cafenele ce vând cafea turcească, în România şi mai ales în Bucureşti există o explozie a localurilor de specialitate. De altfel, Capitala e unul dintre oraşele din Europa cu cele mai multe cafenele raportate la populaţie. Ce este interesant pentru piaţa de cafenele este că noi unităţi şi concepte se deschid în continuare, chiar dacă pandemia a lovit industria HoReCa din plin.

Totuşi, când vine vorba de consumul mediu, bucureştenii nu sunt la vârful clasamentului, ba din contră, cu doar 2,6 kilograme per capita anual. La vârf îşi găsesc loc majoritatea urbelor din Europa de Nord şi Luxemburg, arată aceeaşi analiză.

În ultimii ani, consumul per capita a avansat în special datorită dezvoltării segmentului Away from Home (în oraş) şi a creşterii gradului de cunoaştere/dorinţă de experimentare în categorie, spun specialiştii din industrie. Însă, în continuare loc de dezvoltare există pentru a prinde din urmă celelalte capitale europene.