Wizz Air a intrat într-o fază de resetare strategică după anii turbulenţi post-pandemie, mizând pe trei piloni — flotă, tehnologie şi oameni — cu promisiunea declarată că va livra tarife mici fără a sacrifica predictibilitatea şi experienţa de călătorie, după cum reiese dintr-o conferinţă cu presa, organizată şi online. „ULCC nu înseamnă ieftin, înseamnă incredibil de eficient”, a spus Michael Delahant, Senior Chief Commercial & Operations Officer al Wizz Air, în cadrul briefingului.

Compania a recunoscut explicit că perioada de după COVID a adus instabilitate de orar, anulări şi reacţii negative din partea pasagerilor, dar afirmă că această fază se încheie. „După acest sezon de vară veţi vedea mult mai multă stabilitate. Este topicul numărul unu în clădire”, au transmis oficialii.

Resetarea vine cu repoziţionare de reţea: retragere din destinaţii „hot & harsh”, limitarea expunerii în Orientul Mijlociu şi o recentrare deliberată pe Europa Centrală şi de Est.

Wizz Air a confirmat că România şi, în mod particular, Bucureştiul rămân printre pieţele-pivot ale companiei, alături de Marea Britanie şi Polonia. „Bucureştiul este o piaţă centrală pentru Wizz Air — una dintre cele mai mari pentru noi în termeni de volum şi frecvenţă”, au spus reprezentanţii companiei.

Expansiunile viitoare în regiune vor fi condiţionate de cerere sustenabilă şi eficienţă operaţională: „Nu menţinem capacitate doar de dragul prezenţei. Modelul nostru trăieşte sau moare din eficienţă.”

Tot pe logica eficienţei, compania a răspuns şi valului de plângeri privind taxarea bagajelor care nu se încadrează:
„Nu facem regulile mai aspre, le aplicăm. Dacă oamenii aduc mai multe bagaje decât au plătit, pierdem sloturi şi întârziem pe toată lumea. Nu vrem să luăm bani pe ascuns, vrem ca fiecare să plătească doar pentru ce foloseşte — acesta este sensul modelului.”

Wizz Air va depăşi pragul de 250 de aeronave, însă tensiunile din lanţul de mentenanţă a motoarelor Pratt & Whitney au impus ajustări. Pentru a menţine aeronavele NEO în aer, compania a cumpărat motoare suplimentare, a închiriat pe termen scurt şi a extras motoare chiar şi de pe aeronave noi. Totodată, planul pentru A321XLR a fost redus: „Pe rute scurte, XLR-ul este mai greu şi costă mai mult. Pentru moment are mai mult sens să folosim NEO. Ambiţia cu XLR se va regla la realitatea pieţei”, a spus Delahant.

Va dispărea low-costul?
„Modelul low-cost nu dispare”, a fost răspunsul direct al executivilor, întrebaţi dacă trecerea spre abonamente, AI şi servicii suplimentare ar muta segmentul spre „mid-cost”. „Europa este extrem de sensibilă la preţ. Cererea pentru tarife accesibile nu a fost niciodată mai mare. Ce se schimbă este execuţia, nu filosofia.” Oficialii au amintit că aproape toată capacitatea nouă introdusă în aviaţia europeană în ultimele două decenii a venit din zona low-cost: „Low-costul a democratizat călătoria — nu piaţa tradiţională.”

Noua fază a Wizz Air nu înseamnă mai mult confort, ci mai multă disciplină: flotă modernă, AI în deciziile de zi cu zi, reguli de bagaj aplicate strict, stabilitate de orar şi reţea recentrată pe pieţele care stau în picioare economic. Mesajul transmis, inclusiv pentru Bucureşti, este unul simplu: „Nu vrem să complicăm viaţa oamenilor. Vrem să o facem predictibilă la un preţ pe care îl pot plăti.”