Ameninţarea unei noi crize a gazelor naturale a făcut ca preţurile să crească cu aproape 50% luni, după ce Qatar a fost nevoit să oprească producţia în urma atacurilor din partea Iranului, scrie FT. 

Decizia fără precedent a QatarEnergy, cea mai mare companie de GNL din lume, a neliniştit traderii din Europa şi Asia şi reprezintă prima ameninţare concretă la adresa creşterii economice din cauza extinderii conflictului din Orientul Mijlociu.

Oprirea, care a urmat atacurilor cu drone ale Iranului asupra instalaţiilor din Qatar, înseamnă pierderea a aproape 20% din livrările globale de GNL, într-un moment în care piaţa încă îşi revine după criza energetică provocată de Rusia în 2022.

Indicatorul european de referinţă pentru gaze, TTF, a crescut cu aproape 50%, până la 47,80 euro/MWh — cea mai mare mişcare zilnică din ultimii peste patru ani.

Preţurile petrolului au urcat cu aproximativ 9%, până la 79,41 dolari pe baril, din cauza opririi aproape complete a transporturilor prin Strâmtoarea Hormuz. Preţurile gazelor în Asia au crescut, de asemenea, în timp ce majorarea din SUA a fost mai limitată datorită producţiei interne.

Deşi preţurile europene rămân mult sub vârful din 2022 — când au crescut de aproape zece ori după ce preşedintele rus Vladimir Putin a oprit majoritatea livrărilor ruseşti — ritmul actual al creşterii va nelinişti totuşi politicienii şi băncile centrale.

Consumatorii şi investitorii încă resimt şocul inflaţionist început acum patru ani, care a dus la prima creştere prelungită a dobânzilor de la criza financiară din 2008.

„Piaţa globală a gazelor ar putea intra într-o criză care să depăşească amploarea celei din piaţa petrolului”, a declarat Saul Kavonic, analist la MST Financial.

„Europa se confruntă cu stocuri neobişnuit de scăzute după iarnă, iar o mare parte din noile creşteri de ofertă din SUA nu a intrat încă în funcţiune”, a adăugat el.

Analiştii avertizează că o pierdere prelungită a livrărilor de gaze naturale din Orientul Mijlociu ar putea ajunge la 120 de miliarde de metri cubi pe an — mai mult decât totalul pierdut de Europa când Rusia a oprit conductele după invazia sa la scară largă în Ucraina. Israelul a închis, de asemenea, două mari zăcăminte de gaze.