Un număr tot mai mare de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv Germania, iau în considerare utilizarea unor măsuri extinse de tip „anti-coerciţie” îndreptate împotriva serviciilor americane, în cazul în care UE nu reuşeşte să ajungă la un acord comercial cu preşedintele american Donald Trump, spun diplomaţi europeni, potrivit Reuters.

Iată câteva detalii despre Instrumentul de Anti-Coerciţie al blocului comunitar, care a intrat în vigoare la sfârşitul anului 2023 şi care, până acum, nu a fost utilizat niciodată, fiind văzut de mulţi drept o „opţiune nucleară” menită, ideal, să acţioneze ca factor de descurajare.

ACI permite celor 27 de state membre ale UE să riposteze împotriva ţărilor terţe care exercită presiuni economice asupra statelor membre pentru a le forţa să-şi modifice politicile şi oferă un cadru mult mai larg de acţiune decât simplele tarife aplicate exporturilor americane.

ACI conţine o listă de 10 posibile măsuri ca răspuns la ameninţarea lui Trump privind impunerea unui tarif de 30% asupra importurilor din UE până la 1 august.

Pe lângă tarifele vamale asupra bunurilor, instrumentele prevăzute de ACI includ restricţii la importul sau exportul de bunuri, prin intermediul cotelor sau al licenţelor.

Pentru licitaţiile publice din blocul comunitar, estimate la aproximativ 2 trilioane de euro (2,3 trilioane de dolari) anual, există două opţiuni. Ofertele, cum ar fi cele pentru construcţii sau achiziţii în domeniul apărării, ar putea fi excluse dacă bunurile sau serviciile americane reprezintă mai mult de 50% din valoarea potenţială a contractului.

Alternativ, ofertelor americane li s-ar putea aplica un sistem de penalizare prin ajustarea scorului tehnic.

ACI ar putea conduce, de asemenea, la măsuri care să afecteze serviciile în care SUA înregistrează un excedent comercial faţă de UE, inclusiv cele oferite de furnizori de servicii digitale precum Amazon, Microsoft, Netflix sau Uber.